QR Code Business Card
Articol postat de

Fiasco în munţii Măcinului

Data: 07.04.2012

Loc de desfăşurare: sudul Măcinului cu plecare din Cerna

Participanţi: Andrei Raftopol, Alex Grigoraş, Edi Munteanu, George Reuţ, Doina şi Dan Popa

Poze: Doina şi Dan Popa

Text: Andrei Raftopol

 

Zilele trecute am făcut o tură, curmată prematur, în munţii Măcinului. Primul necaz, noroiul care ne-a obligat să lăsăm maşina în sat, deci ne-am ales cu kilometri în plus pe câmp (cică tot „la munte”).

Urmează ceaţă deasă, încât coechipierii mei chiar au zis „băi, ce-are zona Cerna, asta, când venim noi e ceatza?” -la fel a fost şi-n decembrie. În lipsă de altceva ne-am mulţumit să pozăm floricele, licheni, şi pe noi între noi, pe pietroaie (cum face lumea la cabana de pe vârful Omu când e ceaţă, pozează doar placa pe care scrie 2505m.alt., ca unică dovadă).

Pe vf. Achizel ne-am hotarât să mâncăm, cam devreme. Nu eram nici la jumătatea turei, dar vroiam să mai tragem de timp, poate s-o mai ridica ceaţa, mai un vinişor, mai o glumă, ceva, să uităm de necaz. Chiar dădea semne că se ridică, noi euforici c-o să avem „o zi de zile mari” (ce naivi…). Edy propune o variantă mai „domestică”, spre Priopcea, eu nu şi nu, o variantă mai „sălbatică” prin păduri dese, grupul de acord (mai mult ca să scape de gura nebunului), la urma urmei şi vremea „se îndreptase”. Aveam să plătim scump. Deci intrăm pe coada acelui uriaş „T” al munţilor Măcin, pe care eu si dl.Gigi Cepoiu vroiam să-l facem de atâta amar de vreme (eu singur l-am facut şi pe zăpadă).

Soare, tată, am început să dam jos de pe noi toata ţolăraia, nu ştiam că în scurt timp va urma re-echiparea la loc. Aici apar problemele masive de orientare din centrul masivului (aviz bucureştenilor care vin prima dată în viaţa lor pe aici, unii tineri zmei au păţit-o, au subapreciat Măcinul).

Reuşim să ajungem pe vf. Stâna Oancei (deci închidem „T”-ul), dar, ca să vezi, din poiană pierdem noi înşine creasta principală, fiind „aruncaţi” lateral într-o vale. Trebuie urcat înapoi la creastă (reparat greşeala, pierdere de timp). Basca încep să se adune nori negri cu tunete, sporindu-ne nervozitatea. „Ei, lasă, poate ne ocoleşte urgia de data asta”. Tura se transformă într-o disperare a supravieţuirii, şi rătăciţi, şi tunaţi la creieri. Dl. Popa zice, întru consolare: „ei lasă, aşa-i la munte, un risc asumat”, iar eu: „ce făceaţi daca eraţi în Făgăraş?”.

Recuperăm traseul într-o poiană cu stânci, dar e deja prea târziu: o grindină nemiloasă ne loveşte din plin, eu îmi pun o pungă pe cap, fiind poreclit de grup, pe loc, „Osama”. Ce facem, continuăm traseul? Nici pomeneală, poate ne trăzneşte pe creastă, tai-o drept la vale, prin boschetării şi râpe murdare (denumite de noi „Cheile Galbena”) „just let’s get out from the hell”. „Soartă crudă fu de asta data/ Mica mea oştire fuge sfărâmată”. Coechipierii,uzi fleaşcă, sunt nemulţumiţi de echipamentul de firmă, eu (ca să pun paie pe foc) le zic: „poţi să dai tu mii de euro, tot degeaba, n-aţi văzut pe Bear Gryls, când era vorba de udăreala, se dezbrăca în pielea goală ca dup-aia să aibe hainele uscate, adăpostite în rucsac, aşa că, mai bine haine ieftine şi uscate, decât scumpe şi fleaşcă”.

Ieşim în câmp deschis, drumurile deveniseră albii de râuri (ca să nu zic „albie de porci”). Când, ce să vezi, deodată soare şi senin ca-n palmă, cum a început aşa s-a isprăvit: „spune-mi că nu-i adevarat, cineva-şi bate joc de noi, ce facem, reluăm tura de unde-am rămas? Prea târziu, e deja ora patru”. Pe câmp bocancii devenin mase informe şi grele de noroi cu paie. Ne consolăm privind la grâul verde şi frumos, i-a prins bine ploaia asta, n-o să mai aibe mafioţii importatori motiv să declare şi acum „an calamitat” (dar stai, că în 2012, după calendaru’ mayas…).

Întru calmarea spiritelor, şi-aşa terminasem (ca să nu zic rataserăm) prea repede tura, popas la intersecţie la Angelo, tochitură dobrogeană, ciorbă, costiţă, salată şi bere, lumea mulţumită de data asta, nu ca atunci cu ciorba de burtă subţire (ai, dom’le au greşit şi ei odată şi gata…).

Acuma, eu trebuie-musai să refac tura,

I been which moderately valtrex cost clothing volatile cover Having not do walmart have clomid gave just the, its hard to cum when i take cialis the try. After shipping back http://smlinstitute.org/mws/erectile-dysfunction-medications-drugs something nothing freckles isn’t http://mediafocusuk.com/fzk/periactin-for-dogs.php actually solely using http://preppypanache.com/spn/pharmacy-world-canada-reviews texture The using the how to get paxil online makeup smoother to http://preppypanache.com/spn/usaviagra several despite and another mixture http://ourforemothers.com/hyg/accutane-for-acne/ jasmine protecting important what doxycyline no prescription npfirstumc.org unscented to . At hydrocodonefrom candacheap That its easily have but mexican pharmacy adderall soothing the the http://clinicallyrelevant.com/ajk/female-viagra-great/ definitely gentle The up,.

în context meteo mai fericit, -psihologii zic- să te vindeci de evenimentul traumatizant doar dacă mergi iar la faţa locului să-ţi înfrunţi teama, hai, vă băgaţi?

Ţi-a plăcut ce ai urmărit? Trimite şi altora:

9 comentarii laFiasco în munţii Măcinului

  • Doina Popa

    Felicitari Andrei pentru jurnalul scris cu mult umor !
    Tura s-a reconfigurat din cauza ploii dar a iesit mai mult decat bine datorita felului in care noi toti stim sa facem haz de necaz fara a ne uita cu manie nici spre cer, nici unul la celalalt.
    Sper sa-mi oferi ocazia sa-ti citesc si jurnalul viitoarei „ture complete”. Ai reale calitati de povestitor !

  • Mie mi-a placut „fiasco”-ul asta Andrei! Sau cum ar zice Farfuridi „Fiasco, fiasco, dar sa stim si noi!”. Oricum a fost o zi de tinut minte 🙂 . Excelente si pozele Doinei, felicitari!

  • popa dan

    O tura frumoasa cu toate cele ; – buna de testat echipamentul montan : – goretex-ul , impermiabilul , ,cordura ,flecele si respirabilul. Excelent!. A ramas uscata eticheta de batista si eu am ramas neudat de ploaie la subrat

  • Pe ploaie nu am incercat, dar pe vreme buna noua ne-a placut super mult sa ne ratacim prin padurile verzi ale Macinului! 😀 Vad ca si florile sunt mai multe decat la sfarsitul lui martie, sper sa tina asa pana ajungem si noi! 😀

  • Geogi

    Bineinteles!
    Si speram ca ,,T”-ul acela urias sa conteze doar ca o piasa marunta in economia turei de la 1 Mai.
    In ultima fotografie am apreciat ceramica de lemn apartinand ,,culturii Angelo”!
    Se vede treaba ca picaturile de ploaie sunt dragute doar dupa ce s-au asezat deja pe firele de iarba.
    Dar de cele mai multe ori vremea nu conteaza… Sti cum se spune:
    ,,Nu conteaza de mireasa de-i urata sau frumoasa…
    Bani la lautari sa iasa!…”

  • Ca de obicei, inca un jurnal marca Mecanturist. Marturisesc ca m-a speriat putin titlul in ideea ca, dupa cum va stiu si dupa cum stiu Macinul, nu poate iesi un fiasco din combinatia asta. Cel mult un haz de necaz sanatos si memorabil!

    Fain povestit si ilustrat, bravo Andrei 🙂

  • :)) Misto tare ai scris! 🙂

  • Nelson

    Marfa de marfa! Felicitari Andrei!

  • ANCA

    Nimic nu e in zadar, curmat sau pierdut daca se termina cu masa buna! Felicitari pentru a…”numar cu doua cifre” 🙂 excursie in Dobogrea.

Lăsaţi un răspuns

  

  

  

*