QR Code Business Card
Articol postat de

Bulgaria: cetăţi, peşteri şi canarale în canionul Rusenski Lom

În teritoriul bulgăresc din imediata apropiere a Dunării se întâlneşte un relief asemănător cu cel din sudul Dobrogei noastre, adică un podiş vălurit, brăzdat pe alocuri de canioane de calcar, aşanumitele canarale.

(Vezi şi Articolul meu ,,Paşteri şi canarale în Dobrogea de Sud”.)

Când primăvara dădea semne că va sosi doar pe jumătate, Carpaţii urmând să rămână sub nori de ploaie, împreună cu zece prieteni ,,mecanturişti” hotărâm că e momentul prielnic pentru tura din Bulgaria care era în plan înmcă de anul trecut.

Sâmbătă dimineaţa trecem Dunărea pe Podul Prieteniei de la Giurgiu-Ruse şi după formalităţile vamale minime, oprim la Ruse pentru a schimba părăluţele noasre româneşti pe leva bulgărească.

Încă din oraş indicatoarele ne direcţionează spre Mânăstirea rupestră de la Basarabov.

/Bulgaria1/img_7872-jb.jpg

În vremea celui de-al doilea ţarat bulgar, cel al fraţilor Petru şi Asan, vlahi de la nord de Dunăre (circa 1185-1237), în zona defileului râului Rusenski Lom exista un mare compex de biserici rupestre, în preajma cărora au vieţuit numeroşi pusnici (călugări isihaşti).

Ctitorul Mânăstirii Basarabov a fost regina Teodora, soţia domnitorului vlah Ioan Alexandru şi totodată fica voievodului Basarab I Întemeietorul. De aici s-a pastrat peste veacuri numele de Basarabov al mânastirii.

/Bulgaria1/img_7881-jb.jpg

În sec. 17 în Mânăstirea Basarabov s-a nevoit un călugăr venit chiar din zona cetăţii Ruse, cel care dupa trecerea la Domnu se va numi Sfântul Dimitrie Basarabov.

Moastele sfântului, descoperite pe malul celălalt al râului, au săvârşit încă de la început numeroase minuni.

De permanentă aducere aminte avea să fie îndepărtaea epidemiei de ciumă ce cuprinsese Bucureştiul în anul 1774.

În drumul lor spre Rusia, moaştele sfinte aveau să rămână pentru totdeauna la Bucureşti, Sfântul Dimitrie Basarabov devenind astfel ocrotitorul capitalei noastre.

Icoana veche a Sfântului Dimitrie Basarabov aflată în biserica rupestră a mânastirii.

/Bulgaria1/img_7887-jb.jpg

Ocniţa din perete unde odihnea sfântul.

/Bulgaria1/img_7889-jb.jpg

Mânăstirea Basarabov rămâne şi astăzi o oază de linişte pentru cei câţiva călugări vieţuitori lângă peretele de calcare al canionului.

/Bulgaria1/img_7899-jb.jpg

Coborâm dintre cele sfinte şi încercăm o prima poză de grup: Nelson, Emilia, Adriana, Florin, Eugenia, Viorel, Doina, Dan şi Edy. Lucian şi cu mine vom aparea deabia în alte câteva poze.

/Bulgaria1/img_7900-jb.jpg

De la Basarabov revenim în drumul de pe înălţimile podişului şi după 5-6km facem stânga spre localitatea Bojicen, unde avem rezervate 5 camere la o pensiune.

De perfecta organizare a turei s-a ocupat Edy Munteanu şi sper să nu fie prea târziu daca venim abia acum cu mulţumiri în numele întregii echipe.

În centrul satului ajungem lânga un monument sobru, de sorginte stalinistă.

/Bulgaria1/img_7902-jb.jpg

După masa de prânz, udată la alegere cu bere ,,Zagorka” ori ,,Kameniţa” (kamena-piatră, kameniţa-pietricica), mergem spre amontele canionului Rusenski Lom, pâna la Peştera Orlova Ciuca (Stânca Vulturului).

Cavitatea, săpata în calcare vechi, sarmaţiene, a fost descoperită abia în anul 1941.

Lungimea ei este de peste 13km, pe 7 niveluri, dintre care numai unul este deschis publicului.

/Bulgaria1/img_7914-prel-jb.jpg

Ghidul prezintă informaţiile despre pesteră numai în limba bulgară şi cu dramul de limbă rusă pe care mi-l mai amintesc eu, încerc să mai traduc câte o frântura de frază.

/Bulgaria1/img_7921-prel-jb.jpg

În zona coloanelor ,,cântătoare”.

/Bulgaria1/img_7922-prel-jb.jpg

În planşeul peşterii acoperit cu argilă de decalcifiere au fost descoperite oase de Ursus speleus şi urme de locuire preistorică.

/Bulgaria1/img_7934-prel-jb.jpg

Nu am înţeles prea bine modul de formare al peşterii, dar sunt demne de remarcat formele perfecte ale pereţilor şi tavanului.

Coloanele şi pilierii masivi dau spaţiilor un aer de robusteţe.

/Bulgaria1/img_7936-prel-jb.jpg

Nu ratăm o a doua poza de grup la ieşirea la lumina zilei.

/Bulgaria1/img_7937-prel-jb.jpg

Ne întoarcem spre avalul canionului din Parcul Naţional Rusenski Lom şi coborâm în albia văii pentru a vizita Cetatea medievală de la Cerven.

Un ghid deosebit de amabil ne lămureşte într-o engleză salvatoare despre cum stau lucrurile în legătura cu cetatea aceasta din vremea Ţaratului fraţilor Asăneşti.

/Bulgaria1/img_7957-jb.jpg

Cetatea fortificată se află pe un promontoriu înalt, înconjurat din trei părţi de un meandru al râului.

În fotografie cetatea e pe pintenul stâncos din dreapta.

/Bulgaria1/img_7969-prel-jb.jpg

Pornim spre incinta fortificată pe scările de sub peretele de stâncă.

/Bulgaria1/img_7962-jb.jpg

Fortătreaţa de la Cerven a fost ridicată încă din vremea tracilor, apoi întărita de romani şi de bizantini.

Aşezarea medievală a atins apogeul dezvoltării sale in sec. 13-14, îndeosebi sub domnia ţarului Ivan Alexander (1331-1375), domnitor de care am amintit şi la Basarabov.

După ocupaţia turcă din 1388 oraşul a cunoscut un permanent declin.

/Bulgaria1/img_7980-prel-jb.jpg

Planul cetăţii, cu clădirile administrative şi cele ale conducătorilor feudali în dreapta şi cu casele şi atelierele mesteşugarilor mai în spate.

/Bulgaria1/img_7981-prel-jb.jpg

De pe coronamentul zidului nordic Florin admira versantul celălalt al canionului.

/Bulgaria1/img_7985-prel-jb.jpg

Turnul de apărare dinspre nord-vest.

/Bulgaria1/img_7993-prel-jb.jpg

Ruinele bisericii mitropolitane, mai veche decât cea de la Veliko Târnovo.

/Bulgaria1/img_7996-ptrel-jb.jpg

De pe zidul sudic al Cetăţii Cerven luăm o vedere spre canaraua de calcare ce a luat naştere dincolo de meandrul râului Rusenski Lom.

/Bulgaria1/img_8014-prel-jb.jpg

Ieşim in spaţiile largi ale podişului şi ne continuăm drumul spre avalul canionului.

În dreptul localităţii Ivanovo revenim în albia râului pentru a vizita complexul de biserici rupestre, ansambu mânastiresc ce face parte din patrimonial universal UNESCO.

Chiliile din pereţii canaralelor de calcar sunt grupate în jurul mânastirii rupestre ,,Sfântul Arhanghel Mihail”.

Mânăstirea e din vremea patriarhului bulgar Ioachim de la Veliko Târnovo.

De fapt aici viaţa isihasta a pusnicilor începuse mai de mult, din vremea lui Ion Asan II (1218-1242).

Primul obiectiv vizitat este o chilie săpata la mare înălţime în peretele de calcar. În partea dinspre nord chilia e prevăzută cu un balcon, lucru care dă locuinţei un aer de romantism.

/Bulgaria1/img_8040-prel-jb.jpg

Urcăm din greu scările pâna la chilie, iar taxa de vizitare plătită nun e asigură şi câteva date despre vieţuitorii care au excelat în realizarea unor picture murale în frescă umedă.

/Bulgaria1/img_8063-jb.jpg

În present şi arta fotografica cere eforturi…

/Bulgaria1/img_8062-jb.jpg

Frescele de pe tavan.

/Bulgaria1/img_8057-jb.jpg

De la chilia pictată continuăm să mergem pe o cărare prevăzuta pe alocuri cu balustradă, până pe un pinten înălţat deasupra văii.

/Bulgaria1/img_8086-jb.jpg

Pereţii canaralelor de la ivanovo sunt impresionante în primul rand pentru fotograf.

/Bulgaria1/img_8093-jb.jpg

Lumina asfinţitului ne dezvăluie grotele altor patru biserici rupestre, pe care le vom vizita mâine.

/Bulgaria1/img_8095-jb.jpg

Foarea parfumata a unui arbust necunoscut.

/Bulgaria1/img_8101-jb.jpg

Şi florile galbene ale unui alt arbust, dupa cum se pare din neamul lucernei, al fasolei etc.

/Bulgaria1/img_8103-jb.jpg

Pe cărarea eco-turistică din Parcul Naţional Rusenski Lom, la Ivanovo.

/Bulgaria1/img_8110-jb.jpg

Seara, la pensiunea de la Bojicen, am petrecut pâna după miezul nopţii, astfel că a doua zi, în drum spre celelalte biserici rupestre de la Ivanovo, am gasit soarele ridicat de trei suliţe pe cer.

/Bulgaria1/img_8119-jb-da-da.jpg

Urcăm mai întâi la grotele bisericii ,,Sfântul Arhanghel Mihail”, după câte se pare, unele dintre ele naturale, altele săpate de către călugării acelor vremuri.

/Bulgaria1/img_8128-jb.jpg

Picturi în frescă pe streaşina chiliilor.

/Blgaria2/img_8132-jb.jpg

Locurile sunt amenajate pentru un adevărat tur al încăperilor.

/Blgaria2/img_8136-jb.jpg

Fiecare cu căutările şi aflările sale…

/Blgaria2/img_8141-jb.jpg

Reveni în poteca ce străbate jungle proaspăt înverzită şi puţin mai sus căsim intrarea spre ,,Capela Baptistă”.

/Blgaria2/img_8160-jb.jpg

Trecerea între diferitele segmente ale chiliilor se face pe sub, sau pe deasupra pasarelei de lemn.

/Blgaria2/img_8163-jb.jpg

Spaţiile generoase din inima pereţilor de calcar.

/Blgaria2/img_8170-jb.jpg

Suntem peste tot.

/Blgaria2/img_8181-jb.jpg

Un alt panou turistic deschide drumul spre al treilea ansambu de chili.

Oare numele de ,,Gods Gap” o fi însemnând ,,Trecerea Îngerilor”?

Urcăm scările metalice spre chiliile din perete.

/Blgaria2/img_8189-jb.jpg

Pentru speologii cu vocaţie grilajul metallic nu constitue un obstacol…

/Blgaria2/img_8193-jb.jpg

Lucru care ne-a dus cu gândul la ,,Trecerea Îngerilor”.

/Blgaria2/img_8200-jb.jpg

Un pasaj de sub tavan pare să conducă spre chiliile de deasupra.

/Blgaria2/img_8198-jb.jpg

Un chip de sfânt pe un perete netezit din grota de sus.

/Blgaria2/img_8206-jb.jpg

Curioase forme de degradare selectivă a acestor calcare sfărâmicioase.

Cineva a venit cu idea că ar putea fi misterioase scrieri în ,,Braille”, acel limbaj al nevăzătorilor…

/Blgaria2/img_8211-jb.jpg

Fantezii ale naturii, cu pete de argilă roşie în formă de drac.

/Blgaria2/img_8212-jb.jpg

Dintr-un luminiş al junglei de pe malul râului descoperim şi ultimile grote ale aşezarilor rupestre din această zonă, ,,Biserica Sfântul Teodor”.

/Blgaria2/img_8213-jb.jpg

Forme frământate în peretele canaralei.

/Blgaria2/img_8222-jb.jpg

Un alt grilaj se dovedeşte a fi montat doar pentru graşi şi grăsuţi.

/Blgaria2/img_8224-jb.jpg

Pasarele solide completează locurile din perete care s-au surpat dealungul vremurilor.

/Blgaria2/img_8231-jb.jpg

Frescă ţinând loc de catapeteasmă în bisericuţa din stâncă.

/Blgaria2/img_8237-da-da.jpg

Canaralele de la Ivanovo, unde am vizitat cele patru biserici rupestre de pe malul drept al canionului.

/Blgaria2/img_8245-jb.jpg

Din toate unghiurile.

/Blgaria2/img_8239-jb.jpg

Undele leneşe şi mâloase ale râului Rusenski Lom. Cum Dumnezeu a săpat apa asta ditamai canionul?!

/Blgaria2/img_8264-jb.jpg

Privim în urmă poteca ce pare să duca spre Rai, trecând, bineînţeles, pe la sele patru locuri de rugăciune.

/Blgaria2/img_8265-jb-da-da.jpg

De la Ivanovo mergem în localitatea Koşov, de unde vom prinde o altă poteca eco-turistică ce ne va conduce după 4,5km, urmând malul stâng al râului Ceornâi Lom (Lomul Negru), spre bisericile rupestre de la Gramoveţ.

La Koşov, în după-amiaza zilei de duminică nu mişcă nimeni…

/Blgaria2/img_8270-jb.jpg

Doar călătorul însetat scârţâie cumpăna de la fântână.

/Blgaria2/img_8272-jb-buna.jpg

Primele canarale de pe malul stâng al râului Ceornâi Lom.

/Blgaria2/img_8273-jb.jpg

Un colţan de calcare ce ne duce cu gândul la ,,Capul de focă” din Cheile Dobrogei, de la noi.

/Blgaria2/img_8289-jb.jpg

Strate de alterare diferenţiată a calcarelor sarmatice.

/Blgaria2/img_8295-jb.jpg

Balustrăzi de lemn pe potecuţa ce urcă la biserica rupestră din peretele de la Gramoveţ.

/Blgaria2/img_8305-jb.jpg

Mai sus locurile iau forma unei terase înverzite ce îndeamnă la privit privelişti cu gândurile întoarse spre tine…

/Blgaria2/img_8319-jb.jpg

Acolo unde se poate ajunge doar prin aer sau prin piatră.

/Blgaria2/img_8325-jb.jpg

Şirul de chili în pereţii de la Gramoveţ.

/Blgaria2/img_8329-jb.jpg

În grotele din dreapta scării suntem surprinşi de nişte ,,aranjamente artistice” formate din obiecte a căror prezenţă în zină e cel puţin absurdă: o lotcă, o vâslă etc.

/Blgaria2/img_8335-jb.jpg

Citim undeva că ,,operele” aparţin unei artiste bulgare, Velina Hristova.

Sper că se distinge acestei ,,opera de artă”…

/Blgaria2/img_8338-jb.jpg

Vremea minunată de la sud de Dunăre, pentru care am fugit de ploile prognozate în Carpaţi.

/Blgaria2/img_8345-jb.jpg

N.B. La întoarcere am oprit să ne pierdem o vreme pe străzile vechiului oraş Ruse. Aşa, ca o plimbare de duminică după-amiază…

/Blgaria2/img_8357-jb.jpg

Şi la o masă cu prietenii, cu friptane flambate şi bere bulgarească, la restaurantul  rustic ,,Mehana Ciflica”

/Blgaria2/img_8360-jb.jpg

 

Dasfidania!

 

Ţi-a plăcut ce ai urmărit? Trimite şi altora:

7 comentarii laBulgaria: cetăţi, peşteri şi canarale în canionul Rusenski Lom

  • Dana

    Felicitari pentru jurnal! Intr-adevar, locurile sunt dumnezeiesti, e foarte multa curatenie, liniste, oamenii sunt tare saritori daca ai nevoie de ajutor. Un adevarat colt de rai, care merita sa fie vizitat si explorat macar o data! Felicitari inca o data pentru un jurnal atat de bine documentat si tura faina cu oameni deosebiti!

    Dana

  • Chiar aveam nevoie de o descriere a zonei despre care vorbeam cu Mike ca ne dorim si noi s-o vedem. Pana acum am „evadat” din aria falezei de catarat si ne-am bucurat de partea salbatica a locului, cu potecute ca prin jungla si pereti unde pasarile isi tin cuiburile la adapost de oameni, dar evident, ne doream sa vedem si bisericile si alte amenajari pe care calcarul le-a permis.
    Initial aveam in plan, dar cum dupa alergare a mers foarte bine somnul, n-am mai ajuns. Fiind in aceeasi zi, erau ceva sanse sa ne intalnim pe-acolo 🙂

    Si eu m-am mirat cum de raul asta namolos si aproape neclintit, a putu fi asa navalnic, dar acum sunt si multe amenajari piscicole care ii domolesc si controleaza puterile. Namolul nu stiu de unde vine ca n-am ajuns destul de in amonte.

    Arbustul cu flori albe e mojdrean (ii mai spune si frasin de munte, Fraxinus Ornus) si se regaseste si la noi in mai multe zone, eu l-am intalnit cu precadere in Piatra Craiului, versantul vestic, dar si in Bucegi, zona Bucsoiu.
    Arbustului cu flori galbene ii spune drob (Chamaecytisus Hirsutus) si e destul de raspandit – creste chiar si pe dealurile gorjene 🙂

  • Iti multumesc Gigi pentru calitatea acestui jurnal si promptitudinea cu care l-ai scris, semn ca ti-a placut mult zona Rusenski Lom 🙂 . Iti multumesc pentru cuvintele frumoase referitoare la organizare, m-a ajutat foarte mult si echipa care a fost foarte unita. Cred ca aceasta a fost doar prima ascensiune in tare de la sud de Dunare, sper ca intr-un viitor apropiat sa facem impreuna, asa cum am discutat, o tura in muntii Balcani (Stara Planina)

  • Nelson

    Bulgaria ne-a intampinat in frumoase straie de un verde crud si a purtat podoabele inmiresmate,adevarat pastel in alb, roz, lila si grena, ale liliacului ce la noi abia inflorea.Curata si rarefiata ne-a incantat…Manastirile rupestre sunt minunate…
    Multumim Gigi pentru jurnal, si-i multumim lui Edi pentru aceasta surprinzatoare „Primavara bulgareasca”

  • Naum Viorel

    La unalt jurnal am comentat asa :
    Natura asta lasta de D-zeu sau de hazard e frumoasa peste tot in lume .
    Si la noi asisdelea .
    Eu zic ca se potriveste de minune si aici .
    In fond lucruri interesante si frumoase .
    Bravo celor ce au luat parte la asa escursie .

  • Gaurile ciudate din pereti au si ele o denumire din punct de vedere geologic: se numesc tafoni. In zona mai sunt si alte grote, dar necunoscute circuitului turistic „clasic”. Ura!

Lăsaţi un răspuns

  

  

  

*