QR Code Business Card

Asociaţia MECANTURIST

 

Salutări!

Vă aduc la cunoştinţă că începând cu ziua de miercuri 23.05.2012 grupul gălăţean MECANTURIST are forme legale, instituit sub forma unei asociaţii denumită ASOCIAŢIA MECANTURIST.

Primii membri în cadrul Consiliului Director stabilit de către membrii fondatori sunt:

– membru Eduard Munteanu;

– membru Horia Axinte;

– secretar general Dan Popa;

– vicepreşedinte Cătălin Florescu;

– preşedinte Alexandru Grigoraş;

De schimbat, nu ne vom schimba. Rămânem la fel.

În schimb, ne dorim să fim mai buni ca până acum.

MECANTURIST în continuare îşi doreşte să apropie oamenii de natură îndiferent de vârstă …citește în continuare…

Dobrogea de Nord: Potcoava Delictas

Cineva era indignat de confuzia care se face atunci când facem referiri la Munţii Dobrogei numindu-i Munţii Măcinului, dorind să sublinieze că în Dobrogea, pe lângă Munţii Măcinului, mai sunt şi alte culmi şi vârfuri care, cu indulgenţa specifică zonei, pot fi numiţi munţi.

Sper ca scurta lecţie de geografie să îndepărteze bănuiala că şi eu aş (mai) face parte din răndul ignoranţilor de mai sus.

Structural Dobrogea se împarte în trei mari regiuni, interesul nostru îndreptăndu-se de cele mai multe ori spre Dobrogea de Nord.

La rândul său acest spaţiu, cuprins …citește în continuare…

Obcina Mare: Vârful Toaca-Pasul Ciumarna-Dealul Crucii

Aspectul caracteristic al Obcinelor Bucovinei, acela de relief vălurit, cu culmile paralele, este determinat de alcătuirea geologică şi de fragmetarea sa tectonică.

Formată din roci mai dure, şisturi cristaline şi dolomite, Obcina Mestecănişului deţine altitudinea maximă a zonei, Vârful Lucina de 1588m.

Obcina Ferdeului şi Obcina Mare aparţin zonei flişului şi a gresiilor, aspect ce a determinat o mai puternică eroziune, astfel că în Obcina Mare altitudinea maximă abia se ridică la 1223m în Vârful Şcoruşeţu.

(În şisturile bituminoase şi gresiile de pe Vârful Rusca, de lângă Suceviţa, s-a găsit cel mai mare peste fosil din ţara noastră.

Dacă aş …citește în continuare…

Delta Dunării – Cu barca în Paradis

Anul 2012 ziua 12 şi 13 din luna mai

Obiectiv: poze, poze, poze prin delta Dunării, cu barca după cormorani şi nuferi înfloriţi

Traseu: Mahmudia – braţul Sfântul Gheorghe – canalul Filat – lacul Gorgovăţ – lacul Gorgova – lacul Potcoava – canalul Litcov – canalul Isacova – lacul Isăcel – lacul Durnoliapca – lacul Uzlina – canalul Uzlina – braţul Sfântul Gheorghe – Mahmudia

Participanţi: George Isac, Marilena Blaga, Sorin Atanasiu, Lucian Bălănică şi Alex Grigoraş

Fotografii: Lucian Bălănică şi Alex Grigoraş

Text: Alex Grigoraş

 

În timpul zilelor lucrătoare, trăiesc săptămânal 5 zile obişnuite din viaţa …citește în continuare…

De la Dunăre la… Dunăre şi ceva mai departe – partea I

Fără îndoială, partea cea mai aşteptată de către toţi dintre noi, este concediul. Ca o încununare a dorinţelor de peste an, sosirea lui, înseamnă deopotrivă motiv de bucurie, că nu mai mergem la muncă şi e o perioadă de odihnă, dar și de puţin stres cu bagaje, pregătiri, alegerea traseului pentru cei care au un autoturism, sau alegerea trenului sau a altor mijloace de transport în comun. Dar cum toate cele trec repede, iată că mă văd și eu în preajma plecării, cu traseul cam ambiguu calculat, dar cu obiective principale clare: Băile Herculane, Transalpina, Staţiunea Voineasa. Hotărăsc …citește în continuare…

Măcin: Muntele Carol

Masivul Măcin e format în cea mai mare parte din culmi paralele orientate pe direcţia nord-sud.

O ramură de circa 15-20km lungime se desprinde din culmea principală, transversal, spintecând câmpurile largi până la Braţul Măcin şi chiar trecând de el, până în Popina Blasova din Balta Mare a Brăilei.

Acest ,,pod” , cu înălţimi de peste 250m, pare tocmai potrivit pentru a încerca o traversare a Dobrogei de la Dunăre la Mare, idee care ne-a tot dat târcoale în această primăvară.

Pentru a vedea cum stau lucrurile în …citește în continuare…

În munţii Babadag, după bujori

„veşnic pe drumuri / asta ni-i soarta”

Dacă nu ştiaţi, munţii Babadag deţin supremaţia în Dobrogea ca vastitate şi ca înălţime. Am zis bine, munţii Macin sunt abia pe locul …trei. Similar, cei mai înalt masiv din România este Retezatul, nu Fagarasul. Iar din Alpi nu e Mont-Blanc-ul (sic!), ci Alpii regiunii Berna. În statistici contează media altitudinii, nu câteva vârfuri fotogenice. Masive greoaie-boante pot detrona pe cele îndrăzneţe-ascuţite.

Deci să purcedem la explorarea celor mai înalţi munţi din Dobrogea. Păduri nesfârşite, intimidante la rătăceală, tradiţie turistică zero. Chiar cei mai iscusiţi orientaristi-campioni ar putea cădea …citește în continuare…

Călare prin Măcin

Nu aţi rămas niciodată impresionaţi de scrierile clasicilor noştri Sadoveanu sau Hogaş, care străbăteau munţii ţării călare? Nu v-aţi gândit vreodată cum ar fi să poţi merge într-o singură zi în loc de douăzeci de kilometri vreo sută stând comod în şaua calului? Nu v-a trecut măcar o dată, aşa prin minte ideea de a traversa Munţii Măcinului într-o singură zi? Din păcate toate visele astea frumoase au un mare impediment: în ziua de azi e greu de găsit un cal de împrumut, şi, mai ales un cal care să te care în spate atâţia kilometri. Calul modern …citește în continuare…

Munţii Măcin: Culmea Sivrica

Motto:

,,Primăvară, unde-ai fost?

Iarna n-are niciun rost…

Vară, dacă iute treci,

Toamnă ni-i pe veci…”

Iarna în Dobrogea e ca o rochie de mireasă pe o fată bătrână.

Poate de aceea primăvara se grăbeşte aici să dreagă în vreun fel lucrurile…

Doar că graba asta a anotimpurilor ne poate da planurile peste cap şi suntem surprinşi mereu pe picior greşit.

Suntem în ultima zi de aprilie şi deja s-a instalat canicula verii, cu 32 de grade Celsius la umbră.

În aceeaşi formaţie de şase ca şi în tura din Niculiţel, (cu Eugenia, Adriana, Florin I., Florin B., Andrei şi …citește în continuare…

Dobrogea de Nord: Sarica şi Horia

 

Motto:

,,Şi-am mers… şi-am mers…

Şapte strofe şi un vers.

Două strofe le-am şi şters

Că erau tot despre mers…”

În ultimele zile ale lui Prier am pornit să străbatem ţinuturile Niculiţelului împreună cu Eugenia şi Florin Ichim, Adriana Cepoiu, Florin Bălineanu şi Andrei Raftopol.

Aveam în minte alte şi alte informaţii istorice, dar mai ales poveşti nemaiauzite despre oamenii de demult ai Dobrogei.

În Dobrogea romană existau trei drumuri principale care străbăteau provincia de la sud la nord.

Primul drum urma malul drept al Dunării trecând prin oraşele (castrele) Durostorum (Silistra), Sucidava (Rasova), Axiopolis (Cernavodă), Capidava, Carsium …citește în continuare…