Articol postat de

În munţii Babadag, după bujori

„veşnic pe drumuri / asta ni-i soarta”

Dacă nu ştiaţi, munţii Babadag deţin supremaţia în Dobrogea ca vastitate şi ca înălţime.
Am zis bine, munţii Macin sunt abia pe locul …trei. Similar, cei mai înalt masiv din România este Retezatul, nu Fagarasul. Iar din Alpi nu e Mont-Blanc-ul (sic!), ci Alpii regiunii Berna. În statistici contează media altitudinii, nu câteva vârfuri fotogenice.
Masive greoaie-boante pot detrona pe cele îndrăzneţe-ascuţite.

Deci să purcedem la explorarea celor mai înalţi munţi din Dobrogea. Păduri nesfârşite, intimidante la rătăceală, tradiţie turistică zero. Chiar cei mai iscusiţi orientaristi-campioni ar putea cădea în necaz.
Se simte nevoia tehnologiei GPS, căci flerul instinctiv o cam da în bară. Aici sunt şi rezervaţii speciale pentru bujori şi liliac sălbatic. Anul acesta bujorii s-au grăbit tare, din cauza valului de căldură. Ca urmare şi eu m-am grăbit să nu-i ratez, fiind perisabili.

Ciufy ar vrea să meargă şi el cu mine. Stai acasă, băiete, nu ştii la ce te bagi.

Anul ăsta n-au mai pus rapitza pe aici (rotaţia culturilor), aah, ce-am ratat...

După kilometri de arătură deşertică ajung la marginea pădurii.

Culmea ce o voi străbate azi.

Primi bujori întâlniţi, deci nici anul acesta n-o să fiu dezamăgit.

Păduri semi-închise, cu petice de lumină, propice bujorilor.

Începe showul poienilor însângerate şi frumos mirositoare.

Mici poieni îmi permit frânturi de vedere peste valea Dulgheru.

Mulţime de alte flori, eclipsate acum de bujori, cine mai are ochi pentru ele?

Pădure masivă, compactă, fără bujori.

Bornă topografică ("dovadă"), vf.Bacsisu complet împădurit, fără vizibilitate.

Pădure de tranziţie spre silvostepă.

Alte brâuri de bujori la lizieră.

Silvostepă ("savană") permite, în sfârşit, vederi spre împrejurimi.

Alte culmi virgine aşteaptă, se vor găsi maniaci şi pentru ele?

Un localnic care apucă multe războaie şi guverne în cei peste 100 de ani de viaţă.

Culmi şi liziere îndepărtate, spre depresiunea Baschioi.

Culmea Marata, cine a auzit de ea, cine o va străbate vreodată?

Vârful Sivri-Tepe, din Valea Jidinilor. şi ele foarte "cunoscute publicului larg".

Arbore-umbrelă, de savană (silvostepă).

Pe dealul Chilic-Orman, altă "celebritate" în cercurile turistice.

Vedere spre depresiunea Baschioi şi dealul Căzu Mare.

O ultimă privire înapoi, drumeţiile în Dobrogea încep şi se termină pe câmpuri.

 

Astfel mi-am ratat eu încă un weekend prin ilustre-anonimităţi, în vreme ce restul lumii alege ceva mai acătării. În munţii Dobrogei e invers: lumea dispare vara. Nu că ar da buzna şi în alte anotimpuri.
Cât despre bujori, dacă nu sunteţi pe fază, la anul în mai vedeţi. În plus, înflorirea diferă şi cu o lună de la un an la altul.
Dacă cineva din Bucuresti se programează pentru jumătăţea lui mai, îi găseşte ori boboci, ori gata scuturaţi. Dacă dă şi o căldură mare, chiar intervalul de la weekend la weekend e cam mare.

8 comentarii laÎn munţii Babadag, după bujori

  • Bun si jurnalul asta, surprinde momentul exploziei de rosu al bujorilor, daca am timp poate fug si eu o zi pana la Trestenic 🙂

  • ANCA

    Locuri „ascunse”si frumoase iar daca e si o borna, e perfect! 😀

  • Mihaela

    „Dacă cineva din Bucuresti se programează pentru jumătăţea lui mai, îi găseşte ori boboci, ori gata scuturaţi”… Ori furați! Dacă nu cunoști pădurea nu prea mai apuci să-i vezi!Vin cu mașinile și efectiv jefuiesc bujorii,nu știu cine,eu am văzut anul trecut doar „urme”de bujori…

  • didi

    Mihaela, daca totusi vrei sa vezi o zona mai retrasa fara bujori furati, devastati, cand ajungi la 2 cantoane mai ai doar 30 Km pana-n Neatarnarea , faci stanga spre Ceamurlia de sus , apoi in Stejaru e un indicator spre stanga Neatarnarea, bujorii sunt chiar langa sosea in padurea noastra,nu-i distruge nimeni acum , inainte de 89 ii rupeau tiganii sa-i duca la piata .Bujori sunt peste tot, si la Camena si la Topolog , in toate padurile .

  • Annelise

    Vara trecuta am descoperit muntii Macinului si am fost impresionata de frumusetea lor si de toata Dobrogea in general (am batut-o in lung si-n lat ).Imi doresc sa revin aici , descrierile din acest jurnal sunt mai mult decat pretioase,te transpun in locul respectiv datorita harului de care dispune povestitorul.Felicitari!

  • Mihai

    Andrei, frumoasa relatare. Dar surprinzator de putine specii de plante in pozele tale. Ceea ce oricare dintre noi ar putea face intr-o astfele de excursie e sa se uite mai cu atentie in jur dupa ele – nu de alta, dar poate gaseste unele rare – si eventual in premiera pt. locul respectiv ! Dobrogea este o vasta gradina botanica, din pacate – sau din fericire, fiindca Romania e o tara a paradoxelor (ca sa fiu politicos) – multe dintre ele necunoscute publicului larg – si in orice caz foarte slab ocrotite. Fa un drum pe La Ciucurova in sezonul bujorilor si ai sa vezi galeti pline cu ei, culesi de localnici pt vanzare (P. per. e o PLANTA OCROTITA cica) – desi nu prea ii cumpara nimeni. Padurile de stejar pufos etc. din Dobrogea (adica, ce a mai ramas din ele) adapostesc multe specii, unele rare.

    @Didi

    E bine ca dai indicatii detaliate, Didi. Pot folosi si celor care fura bujori. Deasemenea ma bucura optimismul tau fata de multimea bujorilor. E drept, in Dobrogea exista destul de multe locuri cu Paeonia peregrina, dar nu te baza prea mult pe asta. In ritmul in care are loc Ocrotirea Naturii in Romania, o sa se duca naibii in 10-15 ani.

  • Mihai

    PS. Speciile rare sus-numite nu sunt pentru cules, ci doar pentru privit. Si daca TOTUSI iei o planta, ia-o pentru a o inmulti si replanta in zona si a ajuta supravietuirea speciei. Desi asta e in general treaba de specialisti (care nu prea mai sunt, sau se ocupa de altele…)

  • Raluca

    Buna ziua. Anul acesta care credeti ca ar fi perioada propice pentru plimbare ca sa vedem bujorii ?

Lăsaţi un răspuns

  

  

  

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.