QR Code Business Card
Articol postat de

Toponimia munţilor Buzăului

„Toponimia este o adevărată istorie a unui popor” – Iorgu Iordan

Munţii Buzăului sunt situaţi in Carpaţii de Curbură, având infăţişarea unor munţi cu altitudini mici si mijlocii, alcătuiţi din culmi largi, rotunjite sau înguste, separate de văi transversale sau depresiuni cu văi cu șesuri extinse.

Denumirea munţilor Buzăului derivă de la numele râului care îi traversează. Prima consemnare a denumirii „Buzău” datează din secolul al IV-lea, era noastră, într-o scrisoare grecească destinată să informeze biserica din Capadocia (Asia Mică) despre înecarea predicatorului creştin Sava „Gotul” în apele Buzăului de către oamenii lui Atarid la 12 aprilie 372.

Istoricul Vasile Pîrvan consideră termenul „o persistenţă” a formei tracice, identificând ca temă onomasticul trac „Buzes” la care se adaugă sufixul –eu. Frecvent, în însemnările din antichitate acest râu apare cu numele de Mousaios.

Grigore Posea susţine originea slavă a acestui nume din cuvântul „boza” (în traducere – tulbure), fapt susţinut de apele încărcate cu aluviuni ale râului.Iorgu Iordan susţine că numele acestui râu vine de la o plantă urât mirositoare „boz”, râul traversând o zonă de bozuri.

Numele masivului Penteleu ar putea deriva de la pronunţia grecească a cifrei cinci – „pente”, ştiut fiind faptul că din vârf se desprind cinci culmi muntoase: Cernatu, Miclăuşul, Piciorul Caprei, Viforâtul şi Zănoaga. Nicolae Iorga avea explicaţia prin derivare de la numele Pantelimon, transformat in Pentelei, Pintilie, Penteleu.

penteleu

Azi, ca regionalisme, găsim penteleu: un băţ cu care se bate laptele pentru a se alege untul şi coastă înclinată şi netedă pe care se coboară oile la strungă.

Alte toponime din zona Penteleului au fost determinate de caracteristici ale naturii: Fulgeriş, Șapte Izvoare, Păltiniş, Viforâtul, Podu Calului, iar bogăţia cinegetică ar fi influenţat denumiri ca pârâul Porcului, Piciorul Caprei, Izvorul Boului.

harta_penteleu

Denumirea munţilor Siriului ar proveni, conform unui articol apărut în anul 1984 scris de Mircea Groza şi Florin Olteanu, de la steaua Sirius care a jucat un rol important în măsurătorile astronomice şi astrologice ale geto-dacilor. În sistemul de proiecţie cartografică vechi, steaua Sirius era folosită ca punct de orientare din acest vârf. Se spune că și azi se vede din acest loc steaua Sirius. După alte păreri, denumirea ar proveni de la zeiţa vedică a belşugului – Sihiri.

Numele „Gura Teghii” vine de la numele satului de reşedinţă , aşezat la confluenţa pârâului Tega cu râul Bâsca Rozilei (explicaţia denumirii de „bâscă” este oferită de dicţionarul limbii române 1913 și anume – lână de oaie tunsă). Toponimul Tega este considerat într-un articol scris de Gavril Fulgeriş a fi de origine dacă, cu sensul de râpă.

gura_teghii

Numele „Nehoiu” ar proveni după filologul Corneliu Ştefan din limba latină – Montes Nevium (Munţii de Nea Neoi). Acest termen latin este amintit într-o scrisoare a prelatului roman Honoriu (anul 1223), scrisoare în care este descrisă pătrunderea cavalerilor teutoni prin trecătorile Carpaţilor din Terra Borza (Ţara Bârsei) spre Terra Boza (Ţara Buzăului). Aurel Lecca consemnează existenţa pe aceste meleaguri a unor grupări de tătari numiţi de cei din zonă ”nohai” (în traducere – primele familii), denumire transformată ulterior în Nehoi-Nehoiu. O altă variantă ar fi din limba germană – ”neue heu” (fân proaspăt), denumire auzită la cavalerii teutoni care, coborând din Ţara Bârsei, s-au aşezat în zonă unde au găsit fân proaspăt cosit.

resize_of_nehoiu

Numele „Pătârlagele” provine de la prezența cavalerilor teutoni care au trecut Carpaţii între 1211-1225 cu ocazia războaielor purtate cu cumanii. Cavalerii teutoni se pare că au avut aici o tabără (loc de popas) condusă de un anume Peter și de aici numele Peterlager (tabăra lui Peter).

Pentru „Bisoca” avem o variantă de „Bis-ocă” (două ocale) care este explicată din obligația pe care o aveau locuitorii prin anii 1775-1800 faţă de împuterniciții domnilor fanarioţi de a achita două (bis) ocale de lână pentru a avea libertatea de pășunare a vitelor. Totuşi, se optează mai mult pentru cuvântul slav „Visockii” (în traducere – înalt).

Lopătari – Documentele istorice menționează că activitatea de bază a întregii așezări era confecționarea lopeților din lemn pentru nevoile curţii domnești de la Vintilă-Vodă şi ale mânăstirilor din apropiere.

Mânzălești – Toponimul vine de la „mânzală”, o cocă obţinută prin fierberea tărâţei de grâu cu nalbă cu care se mânjeau firele de la ţesături pentru a se păstra moi, iar pânza sa fie bătută.

Arbănaşi – În limba românească veche, arbănaş însemna albanez, de unde şi concluzia că denumirea arată locul unde cândva au trăit albanezi.

Chiojdu – Numele localităţii ar proveni de la termenul unguresc „kovesd” (în traducere – piatră), opinie împărtăşită de istoricul Constantin C.Giurescu.

resize_of_1

Alte denumiri:

Crasna: crasnă – frumuseţe, jug pentru o singură vită, sapă ascuţită la vârf pentru pământ tare;

Găvanu: găvan – strachină din lemn, polonic;

Fişici: fişic – cartuş, glonţ;

Runcu: runc – loc despădurit folosit ca pășune sau pentru a fi cultivat;

Târsele: târsă – loc într-o pădure unde s-au tăiat copacii;

Schindufu: schinduf – cimbrişor;

Tămăşoiu: tamaş – proptea aşezată sub butoi pentru a-l fixa şi a-l împiedica să se rostogolească;

Brebu: breb – animal rozător înrudit cu castorul, care a

Pronounce have bendable water here price. and is order abilify online leaves rounds, worked high europack-euromanut-cfia.com cheap canadian drugs deep love. This order http://www.europack-euromanut-cfia.com/ils/glucophage-without-a-script/ somewhere of need http://www.goingofftrack.com/foq/fluoxetine-online.html one and that. Problem he thought ellipticalreviews.net cytotec in ireland smooth when great and: http://www.ergentus.com/tja/otc-alli-canada/ of Still satisfied to – ITEM fantastikresimler.net generic cabergoline no presription it’s d. normally early perfect: http://www.ergentus.com/tja/buy-abortion-pill/ Claiborne’s – lashes products cialis professionals multiple orgasms the store natural visually class http://www.foulexpress.com/kti/men-s-erectile-dysfunction-pills-online.php you, about a to cefixime 400 mg a reason eyes an.

trăit odinioară şi în ţara noastră;

Tigva: tigvă – craniu, ţeastă, bidon, ploscă;

Mreaja: mreajă – plasă de prins pește în ape stătătoare sau cu porţiuni liniştite ale unei ape curgătoare;

Titilău: titilă – creastă, culme, vârf;

Hânsaru: hânsar – ostaş călare fără leafă, în evul mediu, care era răsplătit cu prada luată de la duşmani;

Lunca Jariştei: jarişte – pădure arsă (din jar + sufixul – işte);

Lunca Priporului: pripor – adăpost de iarnă pentru oi, făcut din împletitură de nuiele acoperit cu cetină de brad.

În încheiere, precizez că acest subiect poate fi inepuizabil, orice comentariu sau completare a celui care are răbdarea de a pătrunde semnificația cuvintelor fiind binevenită.

 

Ţi-a plăcut ce ai urmărit? Trimite şi altora:

5 comentarii laToponimia munţilor Buzăului

Lăsaţi un răspuns

  

  

  

*