Muntii Niculițel la început de toamnă

7
3833

Intampinam sezonul toamnei cu o tura de weekend in Muntii Niculitelului, culmea principala sectorul nordic.
Nu prea gasim amatori, doar ce fusese cod portocaliu de ploi si inundatii in judetul Galati.
Participanti: Ciprian Vasilache, Eugen Teodorof, si subsemnatul.
Traseu: Niculitel – vf.Troianu – vf.Cooperativa – vf.Breazu – vf.Cocosu – vf.Urzica – vf.Oglinda – vf.Cobilitele – vf.Mimnia – Tichilesti (spitalul leprosi).
Deci, o serie de varfuri „celebre” in lumea drumetiei de la noi.
Intinsele paduri pun serioase probleme de orientare, iar noi nu am avut soare -fara de care pierzi complet directia in care mergi.
Ceea ce s-a concretizat in doua abateri nedorite de la traseu, am fost „aruncati” (lateral) din creasta principala.
1Se observa, cu rosu, abaterile de la traseu.

2In drum, ne oprim la moscheea turceasca din Isaccea, unde ne rugam „sa ne iasa” tura. Dar rugile nu ne-au fost ascultate, ne-a si plouat, ne-am si ratacit.
3Spre Muntii Niculitelului, pe la marginea satului.
4 E vremea culesului viilor. Foisor de paza impotriva …graurilor (aduc pagube serioase!).
5Muntele Piatra Rosie.
6Muntele Tugulea-Troianu, primul nostru targhet.

7La bunici, la tzara…
8 Prindem a sui pieptis, destul de abrupt.
9Pe masura ce suim, primele belvederi, toamna deja isi face prezenta.
10 Studiind flora de stancarii a muntilor dobrogeni -specii unicat.
11 Stancarii abrupte, ce ne amintesc de Carpati.
12 Trebuia sa urcam pe acest picior de munte, dar n-am putut din cauza desisurilor.
13 O ultima privire spre imprejurimi, si …incepe sa ploua (contrar prognozei meteo!)
14 Peisaj alpin dobrogean, iar vantul si ploaia de acum ne sporesc senzatia ca am fi la 2000 de metri.
15 Ploaia s-a intetit, din pacate, exact unde am fi avut cele mai faine belvederi, punandu-ne pe fuga.
16 Prin ploaie, gasim totusi ragaz sa ne abatem la cercurile pristorice, cu campuri energetice.
17 La adapostul padurii, barem nu mai sunt rafale de vant.
18 Pe varful Cooperativa (impadurit) luam coordonate GPS.
19 Mergem pe creasta principala a masivului, un lung bulevard prin padure.
20 Abrupturile vaii Badila, ultimul loc cu belvedere pentru multe ore de-aici inainte.
21 Vedere panoramica spre Ukraina, cu uriasele ei lacuri (Cahul, Cartal, Ialpug, Cuhurlui).
22 Din nou padure. Tot asa, 20 de kilometri.
23 Muschi pe partea …sudica a trunchiurilor de copaci (nu va luati dupa minciunile din manualul de geografie!).
24 Popas pe culme, in dreptul Manastirii Cocos. Rezistam tentatiei de a cobori la calugari, sa cumparam un vin negru.
25 Ore intregi de liniste deplina, dar si cu grija ratacirii.
26 Hranitoare pentru cerbi si caprioare, cand vor veni zapezile iernii. In cutia de jos se pune sare.
27 Mancam coarne, acum un pic rascoapte, nu mai sunt acre.
28 Pe drumul forestier din valea Capaclia, -n-ar fi trebuit sa ne abatem din culme pina aici, dar acum e prea tarziu.
29 Tufe cu mici „lampioane chinezesti de hartie”, portocalii.
30 Intr-o poiana, gasim nuci. Toamna, padurea e un fel de …supermarket, cu de toate.
31 Fantana parasita.
32 Poieni si luminisuri, binevenite. Se pare ca iar vin nori de ploaie.
33 Taiere de padure „in ochiuri”.
34 Pe Google-Maps, aceste taieri „in ochiuri” se vad ca niste gauri (cratere) in „plapuma” pdurii.
35 Pseudo-marcaje ciclo-turistice (ilegale!, neautorizate si haotice), tot mai dese in ultima vreme. Nu va bazati pe ele!
36 Portiunea finala, in coborare.
37 La marginea catunului (coloniei) Tichilesti.
383940Spitalul de leprosi Tichilesti, ultimul din Europa. De fapt, locatia naturala e una din cele mai frumoase.

Aici se incheie noua noastra drumetie pedestra, „ultima isprava” din palmaresul dobrogean.
Cu mentiunea ca NU a fost pe placul colegilor de tura (nu glumesc), acestia jurandu-se ca nu se mai baga niciodata la asa ceva.

La buna re-vedere, sub culorile toamnei.

7 COMENTARII

  1. Ca-ntotdeauna buna povestirea. De refacut traseul fara ploaie si fara abaterile laterale si atunci se vor mai gasi amatori sa te insoteasca. Despre ”marcajele” cu culoarea aia ciudata cam stiu cine le-a facut.

    • Nu recomand [ca „drumetie”] mijloace ciclo (,moto, atv, jeep). Pt. ca sunt, de fapt, RESTRICTIVE in comparatie cu mersul pedestru. Toata atentia este captata de grija pilotajului (esti cu ochii-n-patru pe unde calci, nu mai vezi nici un peisaj in jur, tot timpul incordat sa nu-ti rupi nada), probleme tehnice (pene, frane, roata8, radiatoare incinse)

      Cu alte cuvinte, esti complet absorbit-sustras / „te pierzi in proceduri” si pierzi esentialul =SUNT ACOLO SA VAD MUNTELE (nu gropi pe drum, saboti, pedale, frane si radiatoare incinse, ca sa nu mai zic de coate&rotule rupte, doamne-fereste)

  2. Dragostea lui Andrei pentru Dobrogea se vede si simte si-n povestea unei ture de toamna de o zi, cu vreme cel putin neprietenoasa.

  3. De necrezut ca Rafti s-a putut rataci prin Dobrogea! Cu experienta capatata acum cutreiera prin Tara Vrancei. Felicitari, Andrei pentru tot ce faci si felul cum descoperi la pas fiece coltisor al Dobrogei.

Dă-i un răspuns lui Eduard Munteanu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Te rugăm introdu numele tău aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.