Pe Muchiile Cernei, la inceput de toamna

16
4507

Acum doi ani realizam traversarea Dobrogei continentale de la Dunare la Mare.
Jurnalul turei respective:
http://www.mecanturist.ro/2013/05/26/muntii-dobrogei-traversare-de-la-dunare-la-mare/
Atunci am mers pe culmea principala a masivului Babadag, exceptand Muchiile Cernei.
Pe motiv ca acestea nu incep de la Dunare, alesesem culmea Ghiunghiurmez-Dorobantu.
Acum purcedem sa strabatem Muchiile Cernei, ramasa „restanta” din tura de traversarea Dobrogei.

1Face parte din culmea principala a Babadagului, si este rezervatie naturala.
Obiectul protectiei il constituie flora de stepa & stancarie, din vastele suprafete golase.
Numele „Muchiile Cernei” este generic, in fapt un lant de varfuri cu nume turcesti.
Aceasta culme desparte depresiunile Yayla (la nord) si Aiorman-Omurlar (la sud).
2Are varfuri stancoase masive si ramificatii laterale puternice, de cate 2 kilometri.
Vedere generala dinspre nord.
3Incepem tura de pe drumul judetean, la 2 kilometri de satul Traian (turc.Yeni-Keoy)
Vedere spre Muntele Iacobdeal.
4Canal de irigatii abandonat. (taiat pe curba de nivel)
5Tarla de oi. Noroc ca-s plecate la deal, altfel aveam taraboi cu cainii.
6Adapatoarea oilor, in conditiile de stepa arida.
7Globalizarea hi-tech a ajuns si la stane. Panouri solare (din fonduri europene??)
8Calul priponit pe deal, se simtea singur si dornic de socializare.
9Vedere de la capatul vestic al Muchiilor Cernei, spre satul Traian (Yeni-Keoy).
Unde este un ultim martor de eroziune, numit Cale-Bair.
Balta de linga sat este rezervatie naturala.
10Urcam pe varful Asanlar(247m.), prima inaltime proeminenta din tura noastra.
11Maciuca ciobanului, flori de stepa.
12„Refugiu alpin” (al ciobanilor), un pat (rasturnat de vant…) „cu baldachin” (sac de rafie)
13Parca suntem in Muntii Capatanii sau Grohotis (cu formele lor masive si greoaie)
Incredibil peisaj alpin spre varful Harsh-Bair(270m.)
14Aici vremea se zburleste amenintator, -sporind senzatia de munti inalti.
Nori grei, vant, picaturi de ploaie (de obicei aici e canicula si seceta)
15Spinari muntoase, masive si garbovite, cu grohotisuri de piatra austere.
16Calugarita, insecta carnivora, pandind camuflata in iarba
17Ne astapta o sa larga-domoala, unde terenul arabil a ajuns pina in culme.
18Aici suntem intampinati de o haita de caini flamanzi -oile erau mai la vale.
19Privim inapoi spre vf.Harsh, cu aspect rotunjit (ca o …duna de nisip).
20Vantoase inaltimi alpine. La orizont, Muntii Macinului.
21Ajungem in zona cea mai puternica a Muchiilor Cernei.
Obarsii de vai abrupte, cu trupuri de padure pe ele.
22Borna topografica de pe vf.Dijcadarli(306m.), cel mai inalt din culme.
23Belvedere in toate directiile. Zoom spre gigantul Priopcea(410m.)
24Lunch-time la margine de padure (ca sa ne ferim de vant…)
25Sarpe (veninos?) in pozitie defensiva (l-am enervat noi…)
26Vedere spre muntii de la Carjelari(turc.Kircealar), vf.Aicari(339m.)
27Recolta bogata de paducel (utilizari medicinale)
28Pere salbatice (daca mananci una, trebuie sa te speli pe dinti…)
29Gigantul Muntilor Babadag -vf.Tuguiata(402m.)-cel mai inalt
30Transee(!!) din primul razboi mondial, pe dealul Pursin-Tepe(286m.)
Ale fortelor de ocupatie germano-bulgare.
Erau sapate in zig-zag sau in lanturi paralele.
31Vedere spre satul Mircea-Voda (turc.Ac-Punar).
Mai in spate, vf.Crapcea(343m.), din Muntii Macin.
32Savane africane (=silvostepa) pe vf.Aicari-Bair(286m.)
Poate apar, dupa colt, niste lei si girafe.
33Satul Grl.Praporgescu (turc.Yayla), vazut de pe dl.Danaghioz(272m.)
-Peste deal era satul-pereche Grl.Dragalina (turc.Omurlar).
La orizont, Muntii Macinului (extremitatea sudica)
34Vedere spre vf.Domu-Culac(258m.), ce domina depresiune Yayla
35In coborare, trecem din nou peste linia de transee din w.w.-1
36Zoom spe Muntele Consul(333m.,rezervatie), un simbol al Dobrogei.
37Straturi geologice scoase la zi de eroziune.
38„Lifestyle” ancestral, fara electricitate si apa curenta.
(„pai ne costa patru’jde milioane, nu mai ramane de mancare”)
39Cismeaua satului. Apa rece, chiar si pe canicula verii.
40O ultima privire spre culmile masive ce tocmai le-am parcurs.
41Si inevitabilul autostop la sosea.
„Vesnic pe drumuri, asta ni-i soarta”
42—————-
N-avem in Muntii Dobrogei telegondole, nici cabane cu ciorba calda.
Deci „lasati orice speranta” voi, ce v-abateti pasii pe-aici.

Iar daca va doare capul de atatea turcisme /vi se incurca limba,  atunci ma bucur, mission accomplished.

16 COMENTARII

  1. Faina prezentare!
    Simpla, fara intotocheli de condei, fara filozofii, Dobrogea de langa noi pare la fel de frumoasa si naturala ca un top model lipsit de creatii vestimentare.

  2. Mi-a placut jurnalul!Concis si documentat!
    Asocierea,din unele fotografii,dintre culturi de floarea soarelui,porumb si munte pentru mine este putin derutanta/stranie!

  3. Pai da, un jurnal „de facut in ciuda”!
    Pozele, galben-aurii, sunt foarte frumoase!
    Telegrafic, ne-ai spus tot ce trebuia de spus…
    Misiune indeplinita: citit, vazut, placut!
    In plus, ca sa te simti si mai bine, recunosc ca mi se limba plimba-n gura de la alea, alea turcisme 🙂

  4. Și când te gândești că toate aceste locuri sunt la o „aruncătură” de noi. Trebuie numai să vrei să vezi! Este un jurnal care te ajută să vezi toate acestea și să-ți dorești să fii și tu acolo! Mulțumim Andrei!

  5. Să ştii că şi denumirile în turcă sînt frumoase,dar nu mă chinui să le reţin.Un jurnal de tură ,cum s-ar spune,la obiect,în care descoperim şi alte locuri frumoase din Dobrogea,dar unde din păcate este încă multă sărăcie.Felicitări Gigi.

    • Bravos participantilor. Poate mai. faceti/ cem asa ceva, Dobrogea are un fel de frumusete dulce/ amara in anotimpul asta care creeaza un soi de dependenta . O subjugare placuta. Denumirile turcesti sunt o incantare, cred ca am ceva sange oriental de mi se umple gura cand le pronunt ori o fi fe la serialul Suleyman.

  6. O tura în Dobrogea alături de Andrei Raftopol e o reuşită garantată.
    Ştiu bine că şi el ştia asta şi de aceea parcă n-a depus niciun efort la scrierea Jurnalului.
    E frumuseţea simplităţii.
    Îi convine… Când eşti meşter îţi poţi ţine creionul după ureche. Lucrezi fluierând.
    Mulţumim pentru tură şi felicitări pentru jurnal!

    • Pariez ca in curand o va convinge pe Carmencita noastra sa il insoteasca in Berzunti, si atunci sa te vad ce-ai sa zici cand o procrea Rafti cel Furios un jurnal cu „Berciuntii”???

  7. Deosebite locuri, punctate in mod concret cu denumirile lor turcești. Haladuind pe aici chiar ai senzatia ca te afli pe alte tărâmuri. Asa ca trimiterea la savana si girafe nu-i chiar iesita din context. Ma bucur ca, prin acest jurnal, pot completa bogata zestre de toponime dobrogene cu nume de dealuri. Tuguiata e tot una cu Ghiunghiurmez?

Dă-i un răspuns lui dana Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Te rugăm introdu numele tău aici

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.