QR Code Business Card
Articol postat de

Cu bicicleta prin munți (2) – Alege Mărginimea Sibiului

Nu-mi place munca, nimănui nu-i place, dar îmi place ce este în muncă – șansa să te autodescoperi. Să descoperi propria ta realitate, doar a ta și nu a celorlalți, ceva ce nici un alt om nu poate vreodată să știe. Ceilalți pot vedea doar simplul spectacol dar niciodată nu pot spune ce înseamnă el cu adevărat.” (Joseph Conrad)

A mărgini (dex) = a forma limitele, marginile unui lucru/ a se invecina, a avea hotar comun cu.

Mărginimea Sibiului reprezintă zona alcătuită din două depresiuni, Săliște și Sibiu, aflate la poalele munților Cindrel, separate de măgura Beleunța, ce grupează laolaltă o ghirlandă extinsă de sate mari ale mărginenilor, străveche populație românească ce se îndeletnicește cu creșterea animalelor. În drum spre Munții Latoriței, unde intenționăm să parcurgem cu bicicletele creasta principală, vestitul ”Drum Strategic”, ne-am oprit cale de o zi jumate la poalele Munților Cindrel pentru a descoperi câte ceva dintr-o lume deosebită și puțin cunoscută nouă, Mărginimea Sibiului

Marginimea Sibiului de pe dealul Cetatii

Mărginimea Sibiului – vedere de pe dealul Cetății Scurta

Când ajungi în Mărginimea Sibiului îți dai seama că ai ajuns într-o lume de oameni gospodari. Multe case, cu porți mari, în stil săsesc, sunt îngrijite, văruite în culori prietenoase și parcă simți de dincolo de poartă mândria acestor oameni, mândria de a fi mărgineni și de a fi români.

Case Marginime

Ajungem după-amiaza la Sibiel si după ce ne cazăm la doamna Steliana, la pensiunea cu același nume, pornim călare să explorăm zona. După ce dăm o fugă până la Orlat și urcăm până pe dealul Cetății Scurta, unde se află ruinele unei cetăți îngropate și facem o coborâre spectaculoasă din vârful dealului,

Pe dealul cetatii Orlat

Dealul Cetatii Scurta – Orlat

revenim la Sibiel să admirăm două din atracțiile culturale ale locului – Biserica ”Sfânta Treime” si Muzeul de icoane pe sticla Pr. Zosim Oancea.

Biserica Sibiel

Biserica ”Sfânta Treime” Sibiel

Pentru început intrăm în biserică. Construită în 1765 ca biserică unită, lăcașul a fost pictat între 1774-1775 de meșterii zugravi populari Stan și Iacob din Rășinari. Opera lor a fost readusă la lumină pentru a fi admirată și astăzi de preotul ortodox Zosim Oancea. Acesta a intuit prezența acestor fresce acoperite de cinci straturi de var, pe un zid complet înnegrit de fumul lumânărilor. Cu un naos unic, cu nișe semicirculare și fresce care, împreună cu motivele biblice și liturgice tipic bizantine, preiau și motive occidentale tipic baroce, biserica din Sibiel a reprezentat pentru noi o plăcută descoperire. Am găsit aici un univers creștin simplu și profund în același timp, în care pictura pe alocuri naivă a meșterilor populari, umple un univers al credinței țărănești, plin de modestie și puritate.

Biserica Sibiel interior

Biserica Sibiel – intrare

Interiorul navei

Biserica din Sibiel – interorul navei

Mai multe detalii și informații ne-au fost oferite de ghidul capabil, o doamnă în vârstă profesoară de istorie, care a răspuns cu pricepere la unele din întrebările, pe alocuri complicate puse de audiență.

Nunta in ceruri -detaliu

Nuntă în ceruri – detaliu

Muzeul de icoane pe sticla din diverse regiuni ale țării adunate în timp aici prin strădania preotului Zosim Oancea reprezintă o completare naturală a picturii din biserică. Pătrundem din nou într-un univers pitoresc în care spiritul privitorului oscilează între zâmbetul față de naivitatea picturilor și admirația față de fervoarea creștină ce vine din ele.

Muzeul icoanelor pe sticla Sibiel 1

Muzeul icoanelor pe sticla Sibiel – detaliu

Ieșim din muzeu și vedem oprit în centrul satului un autocar de turiști. Sunt germani, și fac turul României cu agenția de turism Karpaten iar pauza de masă la Sibiel e inclusă în program. Le place aici: casele, biserica, muzeul, mâncarea, totul. ”Parcă e o Germanie de demult” – mi se confesează o doamnă mai în vârstă.

Întorși la pensiune, doamna Steliana își face loc printre  picături și de un pahar de vorbă cu gașca de bicicliști, aflată la curățatul echipamentului. E o femeie simplă și plină de energie. O cheamă pe fiica de 12 ani să o ajute să așeze masa pentru autocarul cu nemți. ”Știți, noi suntem trei surori, fiecare cu pensiunea ei și trebuie să ne ajutăm. Avem aproape în fiecare zi câte un autocar de turiști. Ieri au fost spanioli, azi sunt germani”.

Din spatele casei dintr-un grajd se aud grohăituri înfundate. Îl cheamă și pe băiat: ”Ia-l pe bunicul și duceți-vă să râmați la porci. Știți, aveam doi porci, dar am accesat un fond european și acum avem treizeci. Nu ne-am aruncat ca alții, am luat doar atâția cât am crezut că putem să creștem. Știți la noi nu crește porumb și trebuie să le mai cumpărăm de mâncare și de la piață. Dar merită și așa”

O întreb de merii plin de rod din curți. ”O parte le culegem și le vindem la piață la Sibiu. Din cele care rămân facem țuică”. Terminăm de curățat bicicletele și o lăsăm pe doamna Steliana cu treburile ei, în timp ce noi continuăm cu ale noastre. Măi, ce oameni!

 sibiel-crint-poiana-soarelui-salisteHarta traseului parcurs: Sibiel – Crinț – Poiana Soarelui – Săliște -Sibiel

A doua zi trecem și noi mai serios la treaba pentru care am venit aici: parcurgerea unui traseu din cele câteva amenajate în Mărginimea Sibiului, în cazul de față un circuit pe ruta Sibiel – Crinț – Școala de Sculptură Poiana Soarelui – Săliște  – Sibiel (34 kilometri). Ne-am bucurat de urcușul prin pădure, cale de 13 kilometri lungime și 700 de metri diferență de nivel, pe un drum foarte bun, până la Crinț,

In urcare

În urcare

de peisajele frumoase și domoale de  la poalele munților Cindrel,

vedere Crint

Vedere spre Crinț

de o binemeritată pauză de masă,

Pauza de masa

Bon appetit!

Poza de grup Crint

Crinț –  poză de grup

de poze cu măscări la Tabăra de sculptură Poiana Soarelui,

Ganditorul

Gânditorul cu cască

Totem

Totem

Semnul prieteniei

Semnul prieteniei

și bineînțeles,

La vale 1

și bineînțeles,

La vale

o coborâre minunată!

Speed1

Speed 2

Speed 3

Ne luăm la revedere de la doamna Steliana și de la Mărginimea Sibiului, nu înainte de a-i mai străbate o dată drumurile, de această dată motorizat către Jina și Șugag, unde ne așteaptă ultima parte a aventurii – munții Latoriței.

Vedere spre Jina

Vedere spre Jina

Am intitulat articolul de astăzi ”Alege Mărginimea Sibiului” pentru că acest articol nu este numai o invitație de a alege această frumoasă parte de țară ca destinație turistică. E o invitație de a alege, așa cum majoritatea românilor și-au exprimat opțiunea ieri: munca bine făcută, promovarea capitalurilor și valorilor românești, moralitatea și cinstea, credința simplă și curată. Cred că încet, încet, a sosit timpul să alegem dintre un sistem de tip medieval, condus prin structuri de partid și dominat de personajul central al primarului/latifundiarului local și valorile capitalismului european, indiferent cât de dificilă va fi această alegere.

Alege să fii în mărginimea Sibiului!

—-

————————————————————————–

Text: Eduard Munteanu

Foto: Ana Maria Moise, Florin Bălineanu

Ţi-a plăcut ce ai urmărit? Trimite şi altora:

11 comentarii laCu bicicleta prin munți (2) – Alege Mărginimea Sibiului

  • Ana-Maria Moise

    Ce frumos ai descris acele zile petrecute in Marginime! Multumesc Edi!

    PS Mi-ai facut un dor de bicicleta…

  • Dragus Laurentiu

    Edi, ai un stil foarte plăcut de a povesti. O reală plăcere să te ascult sau să te citesc! Bravo! Mi-a plăcut și parcă îmi doresc o bicicletă 😉

  • Lucian Balanica

    Felicitari Edi pentru a doua parte a jurnalului din tura! A meritat asteptarea. Dar, sa nu uitam ca aceste doua parti superbe sunt doar blatul tortului… asteptam si cireasa. O cireasa strategica.
    Ce amintire frumoasa e aceasta tura, acum cand e vremea urata afara. Abia astept sa vina primavara si sa reluam turele de MTB alaturi de minunata noastra echipa de mountainbike-eri.

  • Robert

    Pai da, si eu astept strategic, episodul urmator :). No, fain ma! Amu, ce rau imi pare ca n-am mers cu voi!…Da’ dac-am votat ase de bine, poate se mai face o data! 😉
    Brava voua!

  • Conatantin Ceapchi

    Jurnalul tau mi-a trezit nostalgia traseelor parcurse in urma cu 55-57 de ani, prin Marginimea Sibiului, per pedes sau cu bicicleta (inchiriata la pret redus), iar imaginile atasate mi-au reinviat amintiri pe care le credeam de mult timp pierdute in noianul de intamplari ce le-au acoperit, decenii la rand.
    Marginimea Sibiului este zona puternic individualizata de traditii, cultura si preocupari care s-au cristalizat si inradacinat in timp sub influenta benefica a caracteristicilor organizatorice si profesionale specifice comunitatilor de sasi, raspandite prin puzderia de sate, intr-un peisaj de o frumusete inefabila, din sudul Ardealului.
    Personal, agreez orice ocazie de a reveni in aceasta zona mirifica incarcata de legende.si metamorfoza istorica.
    Edi, iti multumesc din suflet pentru acest jurnal!

  • Bj Carmen

    Mi-a placut tare mult jurnalul! L-am citit usor si mi-a indus o stare de liniste sufleteasca – poate de la descrierea bisericii sau a oamenilor de acolo, poate de la pozele cu voi, nu stiu, dar chiar mi-a placut!
    Frumos scris, Edi, felicitari!

  • Gabi Totolici

    Foarte, foarte frumos… La Crint am ajuns si eu pentru 2 saptamani dar in cadrul… armatei, intr-o tabara militara.
    Felicitari pentru jurnal! Mi-ai rascolit amintiri 😉 … si pofta de drumetii cicliste 🙂

  • Multumesc pentru cuvintele frumoase, oameni buni! Mă bucur că v-a făcut plăcere micul meu intermezzo printr-o zonă plină de cultură și tradiții!

  • florin

    Surprins de pozele ”furate” in biserica si-n muzeul de la Sibiel . Interesanta mandria localnicilor de acolo de a se recomanda ca romani neaosi , 100% ortodocsi , nu acelasi lucru putandu-se spune si despre localitatile invecinate . Urcarea pana la Crint f.placuta si usoara , acolo dand de un ”Domeniu” de zeci de ha ,inconjurat, cat vedeai cu ochii, de un gard nou si prevazut cu o banda cu curent electric , mai tarziu , in sat afland ca domeniul e-n posesia unui mare magnat roman , ce detine si binecunoscuta firma Atlassib dar si altele , acum omul fiind…inchis . Ca si-n zilele precedente , si traseul acesta s-a dovedit bine ales , asa cum m-am obisnuit din partea lui Edi dar si a lui Lucian .

  • Scri atat de frumos si imi e atat de simplu si lejer sa citesc ceea ce scri. o singura data am reusit sa ajung in zona Sibiului si pot sa spun ca e unul din orasele in care m-as muta in orice zi pentru ca ador zona si oameni din acele locuri!

  • Gigi Cepoiu

    E grozav cum niste repeziti de biciclisti s-au putut apleca asupra atator locuri si lucruri frumoase din Marginimea Sibiului!
    Neavand amintiri din acea zona, doresc sa ajung si eu pe acolo in primavara. Jurnalul este foarte frumos prezentat!

Lăsaţi un răspuns

  

  

  

*