QR Code Business Card

Muntele cu oameni (3) – Retezat, un munte minunat!

„Fu cuprins de o mare teamă, ca și când ar fi așteptat pronunțarea unei sentințe pe care o prevăzuse de mult, sperând în van că ea nu va fi vreodată rostită. O dorință copleșitoare să se odihnească, să rămână în pace lângă Bilbo în Rivendell i-a umplut inima. În cele din urmă, cu efort, mirându-se să-și audă propriile cuvinte, ca și cum voința altcuiva îi folosea micul său glas, vorbi:

”Voi lua inelul” – spuse Frodo, ”deși nu știu drumul” ” (J.R.R .Tolkien)

Fiecare din noi are o chemare, o vocație și toți …citește în continuare…

Bujorii de pe drumul meu

”Popas în iarbă de neuitat. C-o sărutare, pe-a vieții măsură, îmi stingi în gură toate numele ce din alean ți-am dat.

Ne place să umblăm ca întrupările fumului, să încâlcim mătasea pământului cu țintele drumului.” (Lucian Blaga)

Sunt zile și zile, experiențe și experiențe, unele care au o însemnătate mai mare sau mai mică pentru noi. Ni se întâmplă viața. Uimitor existăm cumva și uneori ne este bine. Citim o carte și o parte din gândurile autorului ne rămân în minte, par sau devin ale noastre. Ascultăm o piesă muzicală ce …citește în continuare…

Munţii Baiului: Valea Rea-Muntele Cumpătu-Posada

Albert Einstein spunea că cea mai importantă decizie pe care un om o poate lua este aceea de a aprecia dacă universul în care trăieşte este unul prietenos, sau, dimpotrivă, unul ostil.

Agresaţi de ostilitatea unui sistem croit până la ultima sa fibră să fie împotriva noastră (alimentaţie defectuasă, trafic infernal, fiscalitate împovărătoare, activităţi concurenţiale etc), visăm ca măcar muntele să ne ofere acel univers prietenos…

Dar ce facem atunci când locurile prin care vrem să mergem se cheamă Valea Rea, şi mai are şi reputaţia proastă a două atacuri de …citește în continuare…

Punte peste timp

“A fost odată ca niciodată”, nu e bine. “ Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc… la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, nooo, plagiat clar! De fapt totul a inceput cam aşa: Cam prin ’78, vanător aflându-mă prin pădurile patriei, dragostea de munte încolţea în mine precum grâul din ogor. Încet, cu paşi mici, mai cu telecabina până la cota 1400, mai pe poteca, se cristaliza în mine, o pasiune ce va rezista decenii. Anii au trecut, dar intrebarea : ce-o fi după pădurile de …citește în continuare…