QR Code Business Card
Articol postat de

Muntii Fagarasului: varful Lespezi-Strunga Doamnei-Caldarile Caltunului

   O minunată poveste spune că, pentru a descoperi frumuseţile naturii şi oamenii buni din jurul tău, e necesar ca în  prealabil să fi făcut un îndelung ocol, o mai largă preumblare prin lume.

   Astfel că după tura din vara trecută de pe Vârful Vihren 2918m, din Bulgaria, ascensiunea pe Vârful Lespezilor din Făgăraş, a fost un fel de ,,deja vu”, căci cei doi munţi, cele două vârfuri şi chiar modul de urcare pe fiecare din ele, toate seamnă izbitor de mult.

    Ocazia unei ture în Munţii Făgăraşului s-a ivit odată cu invitaţia colegilor de la Mecanturist de a participa la etapa a VI-a a Concursului de turism sportiv ,,Ştafeta Munţilor”.

   Tabăra de corturi a fost instalată în zona Cabanei Conacul Ursului de pe Trasfăgarăşan, puţin mai jos de semitunelele de pe malul drept al Pârâului Capra.

/Lespezi1/img_1875-j2.jpg

    Doar că sâmbătă dimineaţa intrarea în traseul de ,,raid montan” s-a făcut 2km mai jos, din dreptul Cabanei Piscul Negru.  La categoria ,,open” au luat startul 27 de echipaje, cel cu numarul de concurs ,,17” fiind alcatuit din Marilena Blaga, Sorin Atanasiu şi cu mine.

/Lespezi1/img_1880-j2.jpg

    Intrăm în pădure pe traseul marcat cu punct roşu şi nu departe, pe dreapta, vedem poarta de acces spre galeria pentru prospecţiuni miniere.

   Lucrarea a fost executată la începutul anilor 80 şi nu ştiu dacă dolomita a fost bogăţia subterană care se căuta.

   E mai greu de remarcat că această zonă împădurită din preajma Izvorului Sec are o geologie neaşteptată, reprezentată de depozite masive de calcar şi calcar dolomitic.

   Acum locul e părăsit , dar trebuie amintit că galeria minieră poate mijloci accesul la cele 4-5 peşteri descoperite în inima muntelui, prima întâlnită fiind şi cea mai mare, cu o dezvoltare a golului subteran totalizând peste 790m.

/Lespezi1/img_1887-j2.jpg

    În mai puţin de un sfert de ceas ieşim din brâul subţire al pădurii de molid.

/Lespezi1/img_1898-j2.jpg

    Mergem încet şi mai sus ne prinde din urmă cealaltă echipă gălăţeană de la categoria noastră. Punem repede de o şedinţă pentru strategie şi noi ne declinăm disponibilitatea de a alerga pe un asemenea munte frumos.

/Lespezi1/img_1905-j2.jpg

    Trecem pe lângă Stâna din Muntele Lespezi.

/Lespezi1/img_1918-j2.jpg

    Din dreptul ţarcului pentru oi, cu adăpostul unde se doarme ,,la aripă”, deja se vede Vârful Lespezi profilat de albastrul cerului.

   Mai mult, de aici putem vedea şi întreg piciorul de munte pe care vom urca în continuare.

/Lespezi1/img_1919-j2.jpg

    În partea stângă, dincolo de Valea Lespezilor, vedem culmile mai domoale ale Muntelui Podeanu.

/Lespezi1/img_1920-j2.jpg

    Dăm deja peste primul punct de control cu arbitrii şi e destul de neplăcut să aflăm că deja avem câteva minute de penalizare… Chiar aşa?! Să fi pedepsit că admiri acest colţ de Făgăraş?!

/Lespezi1/img_1922-j2.jpg

    Pe versantul drept al văii abia se ghiceşte o altă stână ascunsă printre molizii din buza pădurii. Vedem că mai la gol stâna are şi strunga de muls oile, de unde tragem concluzia ca e o stânaăcu mânzări, adică cu oi de lapte.

/Lespezi1/img_1937-j2.jpg

    Câştigăm repede în altitudine, iar umbrele prelungi aşternute peste pajişti ne amintesc că suntem încă la primele ore ale dimineţii. De fapt am intrat în traseu la ora 7,10.

   Dincolo de valea împădurita a Pârâului Capra se profilează partea mai din mijloc a culmii Arpaşu Mic-Buda-Muşeteica-Piscu Negru.

/Lespezi1/img_1954-j2.jpg

    Mai spre est abia dacă se ghiceşte zona în care culmea amintită se racordează la creasta principală a Făgăraşului.

/Lespezi1/img_1961-j2.jpg

    Zările se deschid tot mai frumos! E clar că pentru noi ,,raidul” de azi se va transforma într-o tura fotografică…

/Lespezi1/img_1964-j2.jpg

Vârful Lespezi şi culmea (la început stâncoasă) a piciorului sudic al Podeanului.

/Lespezi1/img_1971-j2.jpg

    Toponimele din regiunile de munte au apărut ca o necesitate a activităţii pastorale.

   Aspectul economic al păstoritului a dus la împărţirea zonei cu păşuni alpine în ,,parcele de păşunat”, pe care ciobanii le-au numit ,,munţi” şi cărora aceştia le-au dat câte un nume.

   Astfel că pentru poporul nostru, dealungul timpului, muntele a fost un concept economic şi nu ştiinţific.

    De cele mai multe ori denumirea de ,,munte” este dată fiecărei feţe mai evidente, care coboară din vârf până spre marginea pădurii.

   Uneori ,,un munte” este format din ambii versanţi înfrăţiţi ai unei văi alpine, ori un întreg circ glaciar.

/Lespezi1/img_1973-j2.jpg

    În zona glaciară reperele care delimitează ,,munţii” sunt custurile care separă circurile glaciare, iar în zona mai de jos, cea pluvio-torenţială, reperele sunt firele pâraielor.

   Toponimele, adică numele locurilor, sunt adevărate mesaje venite la noi peste timp, o arhivă nescrisă în care se păstrează amintirea multor întâmplări şi fapte petrecute prin munţi.

/Lespezi1/img_1981-j2.jpg

    Dacă pentru turişti vârful este principala ţintă ce se doreşte a fi atinsă, pe ciobani nu îi interesează niciodată vârful sau creasta, ci povârnişurile unde oile pot găsi iarbă bună.

   Astfel că de cele mai multe ori vârful avea să preia numele de la ,,muntele” deasupra căruia se înalţă.

    Într-o primă fază numele vârfurilor erau mai lungi.

   Se spunea Vârful Muntelui Lespezile, ori Vârful Muntelui Negoiu.

   Din economie de limbaj s-a ajuns la denumirile: Vârful Lespezilor, Vârful Negoiului, Vârful Şerbotei etc.

   Deci s-ar recomanda folosirea acestei forme corecte a numelui vârfului, respectiv la acest caz genitiv: Negoiului, Şerbotei etc.

   Folosirea cazului nominativ, Vârful Lespezile, Vârful Negoiu, Vârful Şerbota, a fost preferată numai datorită conciziunii pe care numele trebuie să o aibă pe o hartă aglomerată.

    Deci, urcând din greu pe Piciorul Muntelui Lespezilor.

/Lespezi1/img_1983-j2.jpg

    Ceva mai sus facem cunostinţă şi cu geologia.

   Predominante în Munţii Făgăraşului sunt rocile puternic metamorfozate, respectiv gama largă a şisturilor cristaline.

   Aici întâlnim straturi redresate până aproape de verticală.

/Lespezi1/img_2010-j2.jpg

Printre ţancuri Sorin găseşte şi un punct de control doar cu indice şi capsator.

/Lespezi1/img_2013-j2.jpg

    Suntem tot mai hotărâţi să nu ne grăbim deloc şi să ne bucurăm de frumuseţea turei: munte frumos… vreme senină…

/Lespezi1/img_2018-j2.jpg

    De pe un mic platou pardosit cu tufe de ienupăr privim din nou, obsesiv, vârful.

   Faţa sudică a Muntelui Lespezilor este cu siguranţă cea care a inspirat numele pentru primii păstori urcaţi până aici. Lespezi lucioase şi ravene într-o rocă cu intruziuni de minereuri feroase.

/Lespezi1/img_2031-j2.jpg

    Abia după ce urcăm jumătate de munte, privind în urmă, ne dăm seamă de ordinele de mărime ale Făgăraşului, ca din lumea uriaşilor.

/Lespezi1/img_2049-j2.jpg

    Toponimul Munţii Făgăraşului are provenienţă ştiinţifică. În cuprinsul masivului nu există un ,,munte”, ori un element de teren cu acest nume.

   El a apărut la începutul sec.18, când, în hărţile austriece, denumea câţiva munţi din preajma oraşului Făgăraş.

   Ulterior denumirea de Munţii Făgăraşului a preluat-o întreaga creastă şi întregul versant nordic, urmând ca versantul sudic să preia numele mult mai târziu.

    Spre capătul de sus al celui de-al doilea sector al piciorului de munte.

/Lespezi1/img_2059-j2.jpg

    A doua porţiune de urcuş se termină brusc, cu câteva stânci aninate deasupra Văii Călţunului.

/Lespezi1/img_2066-j2.jpg

    Imediat sub noi e zona în care se unesc căldările Călţunului cu cele ale Paltinului.

   În planurile mai din spate se văd mai întâi piciorul viguros al Muntelui Paltinului, apoi valea Pârâului Capra, cu panglica subţire a Transfăgărăşanului.

/Lespezi1/img_2074-j2.jpg

    Noi mai avem mult de urcat până la vârf, în schimb vedem că deja suntem la altitudinea Vârfului Lăiţel 2390m aflat pe creasta principală.

   În spatele lui identificăm Vârful Laiţa 2397m, în continuare Şaua Doamnei şi Vârful Turnul Paltinului 2372m, cel stâncos şi aşa, mai sumbru, şi care ştim că are 2-3 cabluri pe poteca de creastă de pe faţa sa sudică.

   În ultimul plan ar putea fi Vârful Vânătoarea lui Buteanu 2508m sau Vârful Iezerul Caprei 2418m.

/Lespezi1/img_2077-j2.jpg

    Un pinten stâncos ridicat chiar pe muchie îl ocolim pe brâniţe de stâncă, pe faţa sa estică.

/Lespezi1/img_2084-j2.jpg

    Trecem de asta şi privim în spate pasajul mai accidentat de deasupra Văii Călţunului.

/Lespezi1/img_2091-j2.jpg

    De aici drumul până pe vârf ne este deschis şi putem să-l vedem ca-n palmă.

   E imaginea care se aseamănă izbitor de mult cu cea a Vârfului Vihren 2918m din Munţii Pirin, unde am urcat vara trecută.

/Lespezi1/img_2096-j2.jpg

Nu numai noi ne bucurăm de frumuseţea înălţimilor…

/Lespezi1/img_2117-j2.jpg

Cei doi ciobani de la ,,sterpele” din Muntele Lespezilor.

/Lespezi1/img_2120-j2.jpg

    Privim în urmă piciorul de munte care urcă continuu de la altitudinea de 1185m, cât e la Cabana Piscul Negru şi până la cei 2522m ai Vârfului Lespezilor.

/Lespezi1/img_2135-j2.jpg

    O privire spre sud-est. În dreapta e Culmea Podeanu. Apele Pârâului Capra debuşează direct în lacul de acumulare de la Vidraru.

   Înainte de construirea barajului, în zona aflată acum sub oglinda lacului se uneau apele Caprei cu cele ale Budei şi formau Râul Argeş.

   Acum râul poarta numele de Argeş deabia din aval de baraj.

/Lespezi1/img_2137-j2.jpg

    Culmea sudică Lespezi-Podeanu-Clăbucet-Muntişor.

   Ea desparte văile Lespezi (stânga) şi Negoiu (dreapta), care, la rândul lor, ţin de Pârâul Capra, respectiv Pârâul Topolog.

   În cele din urmă această culme desparte şi bazinul hidrografic al Argeşului de cel al Oltului, dealtfel singurele râuri importante care colectează toate apele din Munţii Făgăraşului.

/Lespezi1/img_2140-j2.jpg

O întindere nesfârşită de munţi… Şi doar un om gata să o străbată.

/Lespezi2/img_2153-j2.jpg

Dar nu. Astăzi suntem peste 200.

O fotografie în care am încercat să cuprind întreg muntele pe care l-am urcat.

/Lespezi2/img_2160-j2.jpg

    Aflăm Vârful Lespezi cu o mulţime de oameni pe el. Motiv pentru care un vârf de munte se mai cheamă şi ,,summit”.

/Lespezi2/img_2169-j2.jpg

    Pe vreme bună Vârful Lespezi poate oferi una dintre cele mai frumoase privelişti din întreg lanţul carpatic.

   Spre vest vedem Vârful Negoiu 2535m cu impresionantul său perete nordic.

   Aici, în stânga-jos, abia ghicim Strunga Doamnei. Mai departe creasta urcă vertiginos până în Vârful dintre Strungi 2469m. Urmează pe creastă ieşirea strâmtă din Strunga Dracului şi urcuşul pe faţa sud-estică a Vârfului Negoiu.

   De aici nu se mai vede creasta principală din spatele Vârfului Negoiu, ci creasta nordică ce trece prin Strunga Ciobanului, apoi prin Muchia Sărăţii şi Muchia Tunsului.

/Lespezi2/img_2170-j2.jpg

    Tot spre vest, în plan mai apropiat, se vede Cornul Călţunului 2510m.

   Mai spre vest, pe creasta principală încercăm să identificăm Vârful Şerbotei 2331m, Vârful Scării 2306m, Vârful Boia 2426m, Vârful Ciortea 2427m  şi Vârful Budislavu 2371m.

/Lespezi2/img_2173-j2.jpg

    Acum creasta principală spre est: Vârful Lăiţelului 2390m, Vârful Laiţei, Vârful Turnul Paltinului, Piscul Bâlii, Iezerul Caprei, Vânătoarea lui Buteanu…

/Lespezi2/img_2186-j2.jpg

    În cadrul concursului nostru , pe Vârful Lespezi am fost verificaţi dacă echipamentul individual şi cele câteva obiecte de uz comun sunt la nivelul cerinţelor.

   Astfel că pauza s-a terminat repede şi n-am mai avut ocazia să fotografiez şi Lacul Călţun văzut de aici, de pe vârf.

   Doar o fotografie, pe fugă, cu monumentul de pe vârf. Pe placuţa lui e notată altitudinea de 2517m.

/Lespezi2/img_2192-j2.jpg

    Când cronometrul echipei noastre este pornit, începem coborârea de pe vârf. Nici nu ştiam pe unde să începem… A, da, prin stânga, pe piciorul Muntelui Podeanu.

/Lespezi2/img_2196-j2.jpg

    Ne oprim într-o zona mai domoală, înierbată, dar situată la mare înălţime deasupra văii glaciare a Lespezilor.

/Lespezi2/img_2198-j2.jpg

O nouă privire spre culmile sudice desprinse din creasta principală.

/Lespezi2/img_2203-j2.jpg

    Acum se vede şi mai bine interfluviul dintre bazinele pâraielor Capra şi Topolog.

   Aceasta culme mai lungă şi mai domoală este preferată pentru ascensiunile de iarnă ale vârfului.

/Lespezi2/img_2208-j2.jpg

    Şi o privire în urmă, spre piciorul Muntelui Lespezi, cel pe care am urcat noi în aproape 4 ore.

/Lespezi2/img_2212-j2.jpg

    Deîndată ce ajungem la colţul stâncos, parăsim Culmea Podeanu şi încercăm să găsim o coborâre acceptabilă spre Căldarea Berbecilor.

/Lespezi2/img_2217-j2.jpg

Azi-noapte a plouat şi iarba e încă udă şi alunecoasă în zonele mai umbrite.

/Lespezi2/img_2221-j2.jpg

    Mai jos întâlnim şi poteca marcata cu bandă albastră care vine dinspre localitatea Arefu şi urcă prin Căldarea Berbecilor, până aproape de Strunga Doamnei.

/Lespezi2/img_2230-j2.jpg

Lasăm în urmă Vârful Lespezi.

/Lespezi2/img_2235-j2.jpg

Şi înaintăm pierduţi printre grohotişurile de pe fundul Căldării Berbecilor.

/Lespezi2/img_2240-j2.jpg

Peretele de sub Vârful Cornul Călţunului.

/Lespezi2/img_2242-j2.jpg

    Bifăm şi un al treile sau al patrulea punct de control. Oricum, importanţa şi rigoarea concursului a trecut de mult pe un plan secund…

/Lespezi2/img_2243-j2.jpg

Iar noi ne bucurăm de munte…

/Lespezi2/img_2250-j2.jpg

    Nu e un perete oarecare. E zona stâncoasă prin care am coborât noi din Culmea Podeanu în Căldarea Berbecilor.

/Lespezi2/img_2252-j2.jpg

    Dincolo de căldare poteca noastră urcă susţinut până ce ajunge la nivelul potecii marcate cu bandă galbenă, varianta a potecii de creastă, care trece aici prin Strunga Doamnei.

/Lespezi2/img_2279-j2.jpg

Gata, am intrat pe ,,autostrada” Făgăraşului.

/Lespezi2/img_2284-j2.jpg

    Încă 10 minuţi de mers pe ,,autostradă” spre est şi ajungem pe micuţa platformă din Strunga Doamnei 2342m.

   Deabia acum putem spune că am ajuns în creasta principală a Făgăraşului, căci Vârful Lespezi , deşi foarte înalt, este situat puţin la sud faţă de creastă.

   Dealtfel aici patrundem în bazinul hidrografic al Laiţei, situat pe versantul nordic.

/Lespezi2/img_2294-j2.jpg

    Decum treci pe versantul nordic al Făgăraşului trebuie să te aştepţi şi la un cer mai înnorat.

   Fenomenul se explică prin faptul că pe versantul nordic, mult mai scurt şi mai abrupt decât cel sudic, masele de aer ajung mai repede la înălţimi mari, unde condenseaza imediat.

   În timp ce masele de aer care urcă pe feţele sudice reuşesc să se mai încălzească şi să nu condenseze totdeauna, rezultând astfel o vreme ceva mai frumoasa pe această faţă a muntelui.

/Lespezi2/img_2297-j2.jpg

    La baza peretelui coborât prin Strunga Doamnei găsim marcajul bandă roşie, care conduce spre stânga, până la baza hornului Strunga Dracului.

   Până la sfârşitul sec.19 numele de Strunga Dracului era purtat de către actuala Strunga a Ciobanului.

   Până în anul 1842 Vârful Negoiu se numea Piatra Tunsului. Informaţiile scrise atestă că prima ascensiune a vârfului dinspre sud s-ar fi făcut prin anul 1750, iar dinspre nord prin anul 1837. Dar cu siguranţa că ciobanii au călcat pe Vârful Negoiu cu mult înainte de aceste notificări.

/Lespezi2/img_2299-j2.jpg

    Puţin mai în dreapta întâlnim şi marcajul cruce roşie, cel care conduce spre Strunga Ciobanului 2308m.

/Lespezi2/img_2305-j2-jj22.jpg

    Pasajul de traversare a căldării nordice a Laitei ia sfârşit în Portiţa Călţunului 2229m.

   De aici vedem pentru prim dată şi Lacul Călţun 2135m. Lângă lac abia distingem vechiul refugiu alpin, vopsit acum în galben şi portocaliu.

   Mai în stânga, pe o treaptă mai înaltă, lângă un petec de zăpadă, abia se zăreşte noul refugiu, acesta vopsit acum în verde deschis.

/Lespezi2/img_2316-j2.jpg

Muntele Lăiţel şi noul refugiu.

/Lespezi2/img_2324-j2.jpg

Coborâm printre blocurile mari de piatră şi ajungem pe malul Lacului Călţun.

/Lespezi2/img_2328-j2.jpg

    Lângă refugiu suntem aşteptaţi de alţi arbitrii ai concursului pentru a susţine proba de cunoştinţe teoretice despre Muntii Făgăraşului.

/Lespezi2/img_2330-j2.jpg

    Venim, dar mai întâi să beneficiem de pauza de jumătate de ceas acordată şi să stăm şi la masă.

/Lespezi2/img_2338-j2.jpg

    După ce răspundem corect la toate cele 15 întrebări din geografia Făgăraşului (vom ocupa locul 1 din cele 27 de echipaje, proba fiind şi contra-cronometru), prindem marcajul triunghi albastru şi începem coborârea spre căldările cele mai de jos ale Văii Călţunului.

/Lespezi2/img_2348-j2.jpg

    Denumirile populare reprezinta totdeauna baza toponimiei în oricare din munţii noştri.

   Cum munţii din Ardeal au făcut în unele cazuri obiectul unor lucrări în limba germană (până în anul 1918), au fost unele denumiri de munţi care au fost greşit înţelese şi apoi preluate în mod eronat.

   Astfel Plaiul Onului (Plaiul lui Ion) a devenit Plaiul Omului, iar Plaiul Ruzii (de la rudă) a devenit mai întâi Plaiul Rozei, apoi Plaiul Roşu.

   Dealtfel mai ştim că de multe ori oamenii muntelui au folosit în denimirile lor genitivul popular: Crucea Florichii, Peştera Bădichii etc.

   Cum scrierile respective nu au avut o circulaţie largă, nu a planat riscul ca denumirile greşite să fie preluate şi de circulaţia orală.

    O discuţie aparte trebuie să facem şi referitor la denumirile cu toponimie corectă, dar cu o structură greşită.

   Astfel că, în loc de Cabana (de la) Cascada Bâlea, ori Cabana (de la) Lacul Bâlea, se spune în mod greşit Cabana Bâlea-Cascadă, respectiv Cabana Bâlea-Lac.

 Ca să nu mai vorbim de exprimarea dezastruoasă de care avem parte la unele reportaje de televiziune, unde producatorul , sau doar cititorul de promter, dau impresia că în viaţa lor n-au auzit de asemenea denumiri, iar scrierea lor fără diacritice schimbă uneori chiar sensul unor denumiri.

   Cultura geografică ar trebui situată pe aceeaşi treaptă de importanţă cu gramatică şi semantica limbii române.

/Lespezi3/img_2356-j2.jpg

    Ne-am luat cu geografia şi am uitat să adaug că pe întreg traseul am fost însoţiţi de familia domnului Puiu Liviu din Rovinari, cu care ne-am recunoscut de pe saitul Carpaţi.org. Dumnealor se aflau deja de o săptămână în Făgăraş şi traseul de astăzi avea să se suprapună cu al nostru.

   Compania dumnealor a fost una deosebit de agreabilă şi ne-au şi sprijinit în concursul nostru.

/Lespezi3/img_2364-j2.jpg

    Deasemeni de la Lacul Călţun şi până la desprinderea traseului spre Tunel, marcat cu cruce albastră, am mers împreună şi cu Vio şi Octavian, alţi carpatişti cu care ne cunoşteam din turele din Munţii Măcinului.

/Lespezi3/img_2354-j2_de_pus.jpg

    La capătul celui de-al doilea circ glaciar de pe Valea Călţunului ne strecurăm printre blocurile de piatră desprinse din peretele estic al Muntelui Lespezi, dar şi printre resturile morenei de capăt de dinaite de următorul prag glaciar.

   Relieful glaciar de aici a rămas în urma celei de-a patra glaciaţiuni (şi ultima), numită şi ,,faza Wurm”.

/Lespezi3/img_2373-j2.jpg

    Exemplare viguroase de strigoaică înflorită. Seamană cu lăcrămioarele, atât la forma frunzelor, dar şi la faptul că ambele specii sunt otrăvitoare.

/Lespezi3/img_2386-j2.jpg

    Urmează o caborâre mai abruptă, pe diferenţa de nivel a pragului glaciar, după care, în al treile circ glaciar întâlnim firul de apă venit din Izvorul Lespezilor.

/Lespezi3/img_2399-j2.jpg

Trecem prin adevărate câmpuri cu flori de strigoaică.

/Lespezi3/img_2414-j2.jpg

    Pragul dintre circurile glaciare 2 şi 3. În spate se vede creasta principală în  zona de coborâre de pe Vârful Lăiţel.

/Lespezi3/img_2424-j2.jpg

Pretele estic al Muntelui Lespezilor.

/Lespezi3/img_2426-j2.jpg

    La intrarea în zona jnepenilor suntem surprinşi de o sfoară de ploaie venită de peste vale, de pe Culmea Arpaşu-Muşeteica.

/Lespezi3/img_2434-j2.jpg

Poteca se abate spre stânga, spre şirul de circuri glaciare de pe Valea Paltinului.

/Lespezi3/img_2444-j2.jpg

    Ploaia se duce la fel de repede cum a venit. Noi uităm că suntem în concurs şi ne punem pe ciugulit afine.

/Lespezi3/img_2458-j2.jpg

Mai jos Valea Paltinului se uneşte cu Valea Călţunului.

/Lespezi3/img_2480-j2.jpg

Cascade pe Valea Paltinului.

/Lespezi3/img_2487-j2.jpg

Prea frumos ca să ne grăbim…

Îi spun lui Sorin ca mergem destul de tare, căci din spate nu ne mai prinde nimeni…

…Sau poate ca am rămas ultimii, se gândeşte el.

/Lespezi3/img_2496-j2.jpg

    Ajungem la partea de jos a golului alpin. Această ultimă poiană se numeşte Poiana Paltinului.

/Lespezi3/img_2512-j2.jpg

    Din Poiana Paltinului o privire înapoi.

   În stânga sunt Căldările Călţunului, cele prin care am coborât noi, în mijloc Piciorul Paltinului, iar în dreapta sunt Căldările Paltinului, cele care încep sub creasta principală, prin Căldăruşa Lungă, pe unde urca şi traseul marcat cu punct albastru.

/Lespezi3/img_2523-j2.jpg

Ajungem în tabară.

/Lespezi3/img_2531-j2.jpg

Şi depunem pe masa arbitrilor fişa noastră de concurs.

/Lespezi3/img_2529-j2.jpg

    Echipajele ajunse înaintea noastră în tabăra Mecanturistului s-au apucat deja să pregătească legumele şi carnea de porc şi de vită pentru borşul tradiţional al fiecărui concurs.

/Lespezi3/img_2537-j2.jpg

    Bucatar-şef e de fiecare dată Florin. Nu umblă cu foc de vreascuri, găteje etc. E profesionist.

/Lespezi3/img_2541-j2.jpg

Pe seară ne-am perindat pe rând prin faţa ceaunului.

Mai greu a fost să străngem echipajul de ,,juniori” de pe la joacă.

/Lespezi3/img_2573-j2.jpg

A doua zi, înainte de prânz, începem să strângem corturile.

/Lespezi3/img_2579-j2.jpg

    Apoi Sorin şi-a pus la gât medaliile dobândite în etapele anterioare şi a pornit la colindat prin taberele de corturi ale celorlalte cluburi:

   ,,Dar voi ce faceţi aici? De ce nu aţi venit la festivitatea de premiere? Ia priviţi câte medalii am obţinut numai eu la aceasta etapă din Făgăraş!”…

/Lespezi3/img_2580-j2.jpg

    În drum spre zona de premiere, Sorin face juma-juma cu Adriana şi mă roagă să-i pozez chiar în mijlocul şoselei.

  Cei din maşinile oprite de noi privesc uimiţi la atâta potop de medalii… Cum nu s-a mai văzut de la Nadia, de la Montreal…

/Lespezi3/img_2581-j2.jpg

    Urmărim clasamentul la categoria ,,open”.

   Noi suntem pe poziţia 11. dar cu locul I la ,,cunoştinţe teoretice” şi cu locul II la ,,orientare”, dacă am fi ajuns şi cu doar 30 de minute mai devreme, am fi prins podiumul.

   Dar nu am regretat nicio clipă hotărârea de a ne bucura din plin de frumuseţea traseului.

   (Peste 2 săptămâni am alergat 7,02 ore la Ştafeta din Munţii Coziei, pe un traseu normal de 12,30 ore.)

/Lespezi3/img_2586-j2.jpg

Totuşi alte echipaje ale clubului nostru au obţinut:

-locul II la categoria ,,family”.

/Lespezi3/img_2594-j2.jpg

-locul III la categoria ,,juniori”.

/Lespezi3/img_2597-j2.jpg

-locul II la categoria ,,veterani”.

/Lespezi3/img_2599-j2.jpg

O fotografie cu toate cluburile participante.

/Lespezi3/img_2603-j2.jpg

Colţul Mecanturist-Galaţi.

/Lespezi3/img_2604-j2.jpg

Alături de organizatori.

/Lespezi3/img_2622-j2.jpg

Şi doar noi-ai-noştri…

/Lespezi3/img_2617-j2.jpg

    Ca un ,,deja vu” cu multele premii pe care le vom câştiga la ,,Ştafeta Munţilor” din Munţii Siriu, 22-23 august 2015.

Ţi-a plăcut ce ai urmărit? Trimite şi altora:

5 comentarii laMuntii Fagarasului: varful Lespezi-Strunga Doamnei-Caldarile Caltunului

  • Multumim pentru transferul de … impresii, dar si de informatii; apropo de ultimul aspect Ruzii pare a veni, mai degraba, de la rujii !

  • Eduard Munteanu

    Felicitări echipei! Când muntele în general, Făgărașul în special, îți oferă o asemenea zi de gală, trebuie să încerci să o trăiești din plin.

    Carpe diem!

  • Adrian Petroiu

    Un regal marca Gigi Cepoiu, cu informatii, trairi si multe poze frumoase, de la o competitie interesanta, pe un munte ofertant in privelisti. Felicitari!

  • Felicitari Gigi Cepoiu pentru aceasta prezentare!
    Un munte frumos, muntele meu de suflet, foarte frumos scos la rampa in acest jurnal.
    Felicitari si la mai multe!

  • Gigi Cepoiu

    Mulţumesc pentru aprecieri!
    Aş zice că am avut norocul să am fotomodelele potrivite în locurile potrivite…
    La începutul anilor 80, la prima ,,creastă” a Făgaraşului, am făcut fotografi alb-negru, pe film. Deabia se puteau identifica vârfurile mai cunoscute, şi asta după conturul specific fiecăruia. Ce mult au evoluat lucrurile! Şi ce mulţi oameni întâlneşti acum în Fagăraş!
    O frumuseţe de munte!

Lăsaţi un răspuns

  

  

  

*