QR Code Business Card

Dunărea de la Galaţi până la Dunavăţul de Jos. Ghid complet.

Notă: Am enumerat 71 de obiective de interes turistic, istoric şi geografic de pe malul Dunării dintre Galaţi şi ultimile prelungiri ale horstului dobrogean ce pătrund adânc în Delta Dunării.

Poate de interes pentru călatorul din Dobrogea de Nord, doar ca puncte de plecare pentru o documentare mai amanunţită.

 

1.-Cazematele de pe Dealurile Bugeacului. Faceau parte din linia defensivă din Dobrogea anului 1916.

 

2.-Picioarele podului german din al doilea razboi mondial de peste Gârla Lăţime.

 

3.-Monumentul ostaşilor ruşi căzuţi in Razboiul ruso-turc din 1877-1878. Pe parte deraptă a drumului spre Garvan, cam la 500m de Balta Lăţime …citește în continuare…

Dobrogea neştiută: Piatra-Frecăţei

Un poet contemporan socotea că odată ajunsă la esenţă, poezia ar trebui să conţină în forma sa perfectă doar titlul, rămânând ca sufleul cititorului să plasmuiască versurile, după visele şi aşteptarile sale.

La fel aş putea veni şi eu să spun că titlul de mai sus îşi e suficient sieşi. Adică doar v-am comunicat că în Dobrogea mai sunt încă locuri de care poate că nici nu aţi auzit. Şi gata.

(Cu toate că nu e deotologic şi nici etic să suspectezi cititorul de necunoaştere…)

S-ar zice că textul va fi doar un demers de argumentare a celor afirmate în …citește în continuare…

Munţii Cernei – Ineleţ

Motto: ,,Tot ce i se întâmplă omului este din cauza faptului că nu poate sta cuminte într-o cameră.”

Blasse Pascal

Să fii 15 zile în Valea Cernei şi să nu ai cu cine să urci pe munte e ca şi când cineva ţi-ar pune dinainte un tort de ciocolată şi nu ţi-ar da nicio unealtă cu care să-l înfuleci.

Aflat în situaţia aceasta, în acestă vară nu mi-a rămas decât să încerc să urc pe munte de unul singur. Doar că traseele care pornesc din acest defileu de peste 50km lungime sunt de cele mai multe ori cotlonite, ascunse prin …citește în continuare…

Munţii Bucegi: Turnurile Ţigăneşti

Clubul montan ,,Mecanturist”-Galaţi a luat fiinţă în anul 1977 din dorinţa studenţilor de la Facultatea de Mecanică de a petrece cât mai frumos multe dintre clipele irepetabile ale studenţiei. Eu m-am alăturat clubului abia în anul 1981 şi repede m-am integrat în exclusivistul ,,Comandament Negru”, o ,,facţiune” mai rebelă, care considera că pe munte primordială trebuie să fie buna dispoziţie, şi mai puţin performanța.

Cu Didi Agache ne cunoaştem din acele vremuri savuroase de ,,Comandament”, când şi intransigentul Horia sfârşea tot la o gură de pălincă cu noi, lamentându-se de poziţia sa de lider, lucru care îi îngrădea libertatea asta …citește în continuare…

Munţii Vrancei: Vârful Pietrosu

O poruncă a scrisului spune să nu te foloseşti de un numar prea mare de adjective.

Asta pentru că adjectivul înseamnă implicare din partea autorului, o mai mare responsabilitate a sa, dar şi o mai discutabilă obiectivitate în demersul abordat..

Asumându-mi acest aspect sensibil, vin şi spun că Masivul Vrancei este unul greu de parcurs, dar şi urât în mare parte.

În primul rând că e greu de pătruns în inima muntelui datorită drumurilor forestiere lungi, neîntreţinute şi de aceea de câteva ori chiar abandonate.

Apoi potecile muntelui sunt greu de urmarit din cauza vegetaţiei care le-a năpadit, sau invers, …citește în continuare…

Munţii Cernei: Traversarea Muntelui Arjana

Despre Muntele Arjana se pot spune multe lucruri. Toate numai de bine.

Mai întâi că frumosul său nume ar veni peste veacuri de la numele unei frumoase prinţese dace.

Asta dacă nu am considera că ,,j”-ul ar fi unul sârbesc, ca cel din ,,Sarajevo” şi astfel numele ar putea fi ,,Ariana”…

Muntele Arjana e un munte frumos şi din punct de vedere fizic, așezat la capătul întregului lanţ carpatic, ca amvonul unei catedrale gotice.

Asta pentru că imediat după Zascolul Arjanei altitudinile scad cu până la 6-700m. Lucru care face …citește în continuare…

Ţara de dincolo de munte (2): biserici fortificate din Transilvania

Dacă în călătoria de acum trei ani din Ardeal remarcam mai întâi neorânduiala reliefului de aici, dar şi nehotărârea Râului Buzău, care curgea pentru început spre nord, ca după aceea să străbată munţii şi să ia drumul sudului, de aceasta dată aveam să fiu uimit doar de civilizaţia, aproape apusă, a şasilor din colţul de sud-est al Transilvaniei, de bisericile lor fortificate, care nu semănau cu cele din Prahova mea şi cu atât mai puţin cu cele din Dobrogea asta atât de dragă mie.

Am plecat din Predeal şi, după ce am trecut chiar de două …citește în continuare…

Povestiri din Dobrogea. Copacul de pe lacul Beidaud

Un copac solitar atrage ca un magnet orice privire. Şi cu cât pustiul care înconjoară acel copac e mai întins, cu atât sporeşte şi forța sa în a-l îndemna pe privitor la reflectare. Iar privitorul va înţelege că timpul, cel care a făcut din acel copac un învingator, ne arată acum şi preţul pe care copacul trebuie să îl plătească sorţii sale aparent favorabile: singurătatea. De cele mai multe ori învingătorul rămâne singur pentru totdeauna. Uneori, din fuga trăsurii, urmărim cu privirea vreun copac singuratic, bine înfipt în vreun lan de grâu şi rămas nemişcat în raport cu …citește în continuare…

Cu privire la ape (3) – Apele Dobrogei de nord

Dintr-o grabă nascută totdeauna în faţa lucrurilor mărunte, despre apele din Dobrogea ştim că sunt firave, puţine la număr, adică doar Teliţa şi Taiţa, şi că toate se varsă în Dunăre sau în Marea Neagră. …Dar dacă ne îngăduim răgazul unei priviri mai atente, vom descoperi că aici sunt multe cursuri de apă cu debite destul de consistente şi că, de fapt, niciunul din aceste râuri nu se varsă în Dunăre sau în Mare. Caracteristicile hidrografiei dobrogene sunt influențate de geologie, de relief, de climă şi de vegetație, dar şi de acţiunile omului asupra mediului.

…citește în continuare…

Cu privire la ape (2) – O călătorie prin Dobrogea interioară

Descoperirea care avea să ne conducă spre o aventură incredibilă o făcusem încă din primăvară, la cetățile dacice de dincolo de Lunca Rasovei. Atunci venisem singur în Dobrogea de Sud şi îmi amintesc emoția cu care urcasem Dealul Muzeit, malul acela de lut galben de pe care poți cuprinde cu privirea, ca o strategie a naturii, întreaga întindere de ape a Dunării. Cu siguranță ca fusese un loc strategic şi pentru oamenii care construiseră aici cetățile de apărare, nu întâmplator configurația platoului somital asemănându-se cu o frunza de trifoi. Peste formele rotunde ale reliefului se așterneau acum ruinele, …citește în continuare…