Munţii Şes (Plopiş): Castelui Zichy din Poiana Florilor

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});

Motto: ,,Tot ce i se întâmplă omului e din cauza faptului că nu poate să stea cuminte într-o cameră.” (Blais Pascal)

Poate că am mai folosit acest motto în vreunul din jurnalele mele, dar mă repet pentru că zicerea aceasta îmi vine în minte de fiecare dată când lucrurile nu par să meargă în direcţia cea bună…

Chiar dacă avea să urmeze unor zile cu ploi diluviene, planul turei de azi mă aducea din nou la Vadu Crişului. De aici trebuia să prind poteca de pe Valea Mişidului pentru a ,,descoperi” şi ,,explora” trei …citește în continuare…

Pe Culmea Pineanca – ramificație sudică a Pintenului Ivănețu

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});

Traseu: satul Fișici – Culmea Pineanca (sau Coasta Pinului) – satul Ruginoasa – Schitul Găvanele – satul Găvanele – satul Fișici.

Detalii tehnice: 10,3 km lungime, diferență de nivel însumată 866 m la urcuș și 860 m la coborâre, altitudine minimă 432 m, altitudine maximă 796 m. Durată: 5 ore și jumătate (cu tot cu pauze). Traseu nemarcat: pentru parcurgerea culmii se urmărește efectiv linia matematică a celor mai mari înălțimi (uneori puțin spre stânga față de zona cea mai înaltă); după coborârea culmii am folosit drumurile și potecile locale de legătură dintre satele …citește în continuare…

Munţii Pădurea Craiului: Platoul carstic Zece Hotare. Peştera Bătrânului.

În partea lor cea mai înaltă, Munţii Pădurea Craiului au un relief carstic extins pe aproape toată lungimea lor, la o altitudine medie de 700-800m.

Şi sunt ciuruiţi, un felac aş zice, de sute de doline şi de uvale, acele înlănţuiri de doline care constituie un stadiu geologic intermediar în procesul de devenire spre polie.

De obicei astfel de peisaje sunt deosebit de spectaculoase şi rezervă călătorului mulţime de surprize la faţa locului.

 

Mergem cu maşina în jur de 55km dinspre Oradea până în localitatea Şuncuiuş, de pe malul râului Crişului Repede.

De data asta nu mai mergem spre …citește în continuare…

Într-o zi de primăvară în plin gerar pe Culmea Boclugea

Culmea Boclugea, ca subdiviziune a spațiului geografic dobrogean, are o apartenență discutabilă. Sigură e poziția sa în teren în Dobrogea de nord, la est de valea longitudinală a celui mai important râu al acestei zone – Taița, fiind delimitată de doi mici afluenți ai săi. Este o culme prelungă, orientată de la sud – sud-est înspre nord – nord-vest, sens în care cresc treptat și altitudinile (de la sub 200 m la 411 m), printre Valea Islamului (la vest) și Valea Lozvei/Lozovei (la est). La sud începe din vecinătatea nordică a localității Horia (în perioada otomană se numea Orta-Chioi), iar …citește în continuare…

Munţii Măcin mereu surprinzători – în jurul satului Balabancea pe culmile Crapcea, Echiştea şi Dăniţă

În structura geologică a României, Dobrogea este fata bătrână a ţării… Centrul său, între faliile Peceneaga-Camena, la nord, şi Capidava-Ovidiu, la sud, este Podişul Casimcei – ţinut caledonian, cu şisturi verzi – cele mai vechi roci ce aflorează în spaţiul carpato-danubiano-pontic, acoperite sporadic în partea sudică de calcare recifale jurasice în care apele au modelat spectaculoasele chei ale Dobrogei şi Visternei. Nordul pământului dintre Dunăre şi Mare, între faliile Galaţi-Sfântu Gheorghe, la nord, şi Peceneaga-Camena, la sud, constituie orogenul nord-dobrogean, la rândul său extrem de divers ca vârstă, geneză şi alcătuire petrografică.

În vest, între Dunăre şi falia Luncaviţa-Consul, este …citește în continuare…

Muntii Persani – Obiective de smarald

Anul 2015, ziua 24 şi 25 din luna a 10-a

Obiectiv:

Cheile Vârghişului; Peştera Gura Tătarilor; Peştera Şura Cailor; Peştera Mare de la Mereşti Balasz Orban; Capela Tătarilor; Castelul Daniel; Castelul Bethlen de la Racoş; Coloanele de bazalt; Lacul de smarald; Vulcanul stins; Tipia Ormenişului;

Participanţi:

Membri ai comunităţii mecanturist

Text şi Poze:

Alex Grigoraş

 

Este al patrulea jurnal pe care îl scriu despre munţii Perşani şi nu cred că va fi ultimul. Îmi place prea mult această zonă ca să mă rezum la a spune că nu mai am ce scrie şi în special prin simplul …citește în continuare…

Munții Iezer și Făgăraș. În solitudine pe Culmea Mezea-Otic. 28-31 iulie 2017

„Dă-ne, Doamne, o aventură adevărată, bagă-ne în niscaiva ispite și belele care să ne scoată din zona de confort, adu-ne în cale niște localnici faini care să ne convertească spontan la dragostea de zona lor, ca niște apostoli la o nouă religie!” Chiar dacă aceasta este mărturisirea de credință a Academiei de Aventură (un proiect marca Nat Geo Traveler), poate fi tot atât de bine îndemnul la drumeție și cunoaștere pentru niște pasionați ai muntelui, curajoși, ambițioși și curioși, așa cum sunt și membrii Clubului de Turism Montan MecanTurist Galați.

Cum idea de a parcurge culmea de legătură dintre Munții …citește în continuare…

Muntii Berzunti – Canionul de la Pagubeni

Anul 2016, ziua 17 din luna a 9-a

Obiectiv:

Canionul de la Păgubeni, Lacul sec, Trovanţi

Traseu:

Circuit Canion – Plaiul Poiana Teiului – Plaiul Stogului – Muchia Poiana Stânii – (traseu nemarcat – 8.30 ore)

Participanţi:

Cornelia Frăţilă, Anca Stamate, Daniela Negraia, Smaranda Enica, Gabriela Pîrvu, Gabriel Eduard, Valentin Boldea, Alex Grigoraş

Poze:

Gabriela Pîrvu şi Alex Grigoraş

Text:

Alex Grigoraş

Sunt momente în viaţă când doreşti ca timpul să se oprească în loc. Să te bucuri de acea clipă, repetată şi iar repetată măcar timp de o eternitate. Să vrei a da timpul înapoi ca domnişoara …citește în continuare…

MECANTURIST – 40 de ani de exprimare prin miscare

În perioada 12 – 14 mai 2017, ASOCIAŢIA MECANTURIST Galaţi vă invită în Parcul Naţional Munţii Măcinului să îi fiţi alături la aniversarea a 40 de ani de activitate sub egida MECANTURIST şi 5 ani ca entitate juridică.

Membrii din toate generaţiile trecute prin Mecanturist, se vor întâlni şi va vor îndruma paşii pe poteci, pe traseele marcate ale bătrânului munte Măcin. Vor fi trasee pe alese, mai uşoare pentru cei mici dar şi ceva mai lungi pentru cei buni la pas. Cu echipamentul adecvat, pus la dispoziţie de noi, vom escalada pereţii de granit iar cine …citește în continuare…

Stepa dobrogeană

Avem acces la multe posturi de televiziune care prezintă documentare geografice şi despre natură.

Abundenţa informaţiilor despre natura altor locuri, alăturată de lipsa acestora din documentarele româneşti, privind viaţa salbatică de la noi, pot da impresia că ,,la ei” lucrurile sunt mult mai interesante decât ,,la noi”.

Această percepţie greşită s-ar putea schimba prin două moduri: printr-o prezentare cât mai amplă şi mai amănunţită a naturii ţinuturilor noastre sălbatice în documentare românesti şi, cu mult mai pregnant, printr-o studiere personală a acestor ,,lumi”, dealtfel foarte bine ascunse privirilor.

Mai la îndemână ar fi să exemplific acest lucru aplecându-mă spre stepa …citește în continuare…