QR Code Business Card

R.T. ”Octombrie prin drumul taberei”

”Octombrie-a lăsat pe dealuri covoare galbene și roșii pe nouri de-argint în valuri și cânt a dragostei cocoșii”

”După atâtea zile reci și ploioase, soarele își întoarce fața și către noi. A sosit vremea să ne bucurăm împreună de minunatele culori ale toamnei, acum cât încă nu este prea târziu. Prin urmare vă invit într-o zi friguroasă, dar însorită de toamnă, duminică 30.10.2016, să ne bucurăm împreună de covoarele galbene și roșii de frunze, de pădurile îmbrăcate în strai de sărbătoare, de poienile încă verzi și de largile și pitoreștile deschideri oferite de munții Vrancei.” – …citește în continuare…

Întâlnirea MECANTURIST PE MUNTE ! – Ediţia III 02-04.09.2016

Asociaţia Mecanturist are plăcerea de a invita simpatizanţii Comunităţii noastre, la o activitate de socializare şi cunoaştere, specifică traiului moldovenesc având drept destinaţie o zonă a ţinuturilor muntene, la poalele muntelui numit Ciucaş.

Indiferent de vreme, ca ninge, plouă sau de-i soare ori de-i viscol, ne întâlnim la orele serii în prima vinere din această toamnă într-o poiană mare, în apropiere de Cabana Vânătorului în Poiana Stânii din Munţii Ciucaş.

Sâmbătă numărăm frunzele deja veştejite din noul sezon de toamnă de pe traseele montane din zonă, iar seara, la foc uşor, întreţinut cu lemne aduse de acasă, (în caz că …citește în continuare…

Munţii Vrancei: Vârful Pietrosu

O poruncă a scrisului spune să nu te foloseşti de un numar prea mare de adjective.

Asta pentru că adjectivul înseamnă implicare din partea autorului, o mai mare responsabilitate a sa, dar şi o mai discutabilă obiectivitate în demersul abordat..

Asumându-mi acest aspect sensibil, vin şi spun că Masivul Vrancei este unul greu de parcurs, dar şi urât în mare parte.

În primul rând că e greu de pătruns în inima muntelui datorită drumurilor forestiere lungi, neîntreţinute şi de aceea de câteva ori chiar abandonate.

Apoi potecile muntelui sunt greu de urmarit din cauza vegetaţiei care le-a năpadit, sau invers, …citește în continuare…

Întâlnirea MECANTURIST PE MUNTE ! – Ediţia II 04-06.09.2015

Asociaţia Mecanturist are plăcerea de a invita simpatizanţii Comunităţii noastre, la o activitate de socializare şi cunoaştere, specifică traiului moldovenesc având drept destinaţie o zonă a ţinuturilor moldave, în căutarea paşilor babei Vrâncioaia.

Indiferent de vreme, ca ninge, plouă sau de-i soare ori de-i viscol, ne întalnim la orele serii în prima vinere din această toamnă într-o poiană mare, în apropiere de Greşu, la 5 kilometri distanţă înspre Ojdula.

Sâmbăta numărăm frunzele deja veştejite din noul sezon de toamnă de pe traseele montane din zonă, iar seara, la foc uşor, întreţinut cu lemne aduse de acasă, …citește în continuare…

Masivul Piatra Mare – același, dar mereu altul. Acum la concurs

Vârsta rocilor în care natura a dăltuit munții este tangibilă doar specialiștilor; noi, trecători prin lume, nu putem decât să admirăm piatra dură a munților, sculptată și scrisă pentru eternitate în fel și chip. Iar vârstele vieții mele s-au scurs în tempoul naturii, în armonie cu chipurile pe care munții le arată drumețului în funcție de anotimpuri.

Copil de București fiind în gimnaziu și, mai apoi adolescentă în liceu, am descoperit munții ce străjuie maiestuos Valea Prahovei. Mergeam mereu în tabere la Sinaia, Bușteni, Predeal ori Timișul de Sus și descopeream, cu o curiozitate avidă, potecile …citește în continuare…

Munţii Baiului: Valea Rea-Muntele Cumpătu-Posada

Albert Einstein spunea că cea mai importantă decizie pe care un om o poate lua este aceea de a aprecia dacă universul în care trăieşte este unul prietenos, sau, dimpotrivă, unul ostil.

Agresaţi de ostilitatea unui sistem croit până la ultima sa fibră să fie împotriva noastră (alimentaţie defectuasă, trafic infernal, fiscalitate împovărătoare, activităţi concurenţiale etc), visăm ca măcar muntele să ne ofere acel univers prietenos…

Dar ce facem atunci când locurile prin care vrem să mergem se cheamă Valea Rea, şi mai are şi reputaţia proastă a două atacuri de …citește în continuare…

Dealul Istriţei: Biserica Dintr-o Piatră şi Schitul lui Ambrozie

Cunoaşterea geografică poate fi văzută ca un demers cartezian, universul de cercetat fiind unul plan, în numai două dimensiuni.

Doar că în turele noastre nu ne mulţumim doar cu peisajul pe care ni-l oferă relieful. Ne încântă mai ales imaginile pe care starea vremii, ora din zi, ori locul de unde privim, imagini care se pot schimba în continuu.

Mai mult, cunoaşterea oamenilor locului şi a povestilor lor pot fi la fel de incitante.

Mai ales când poveştile oamenilor devin ,,poveştile locurilor” şi, prin instituţionalizarealor, istorie. Adică cea de-a treia dimensiune a unei călătorii.

Unii dintre noi sunt tentaţi, dintr-o …citește în continuare…

Muntii Vrancei: Pastorală de iarnă la Stâna Hăuleștenilor

Munţii Vrancei pot fi consideraţi că sunt sălbatici şi datorită faptului că nu dispun de cabane şi refugii ce pot fi folosite mai ales în timpul turelor de iarnă.

În alte situaţii de acest fel, în ultima vreme au început să fie folosite ca bivuace de tură şi stânele rămase de izbelişte în anotimpul hivernal.

Aceste locuri de cazare ad-hoc se pot prezenta pornind de la cantoane pastorale bine gospodărite şi până la dărăpănaturi îngropate pe jumătate în zăpadă, în acest din urmă caz rămânand ca doar echipamentul personal să asigure un …citește în continuare…

Cu bicicleta prin munți (1) – Baiul, un munte de pedalat

”Ieși afară. Nu spune nimănui și nu-ți lua telefonul cu tine. Începe să mergi și continuă să o faci până când nu mai știi drumul ca pe palma mâinii tale, pentru că noi mergem pe aceleași drumuri în fiecare zi, până la servici și înapoi și încetăm să mai vedem. Mergem în somn și învățăm mușchii noștri să meargă fără să gândească și te provoc să mergi acolo unde nu ai mers încă și te provoc să observi. Nu încerca să obții ceva din asta, pentru că nu vei reuși. Nu încerca să tragi vreun folos din asta, …citește în continuare…

Întâlnirea Mecanturist I – Ciucaș 2014

Faptul că vara asta am umblat mii de kilometri nu mai e un secret. Ajuns în țară în cele din urmă, în loc să stau acasă am tot umblat de colo colo, ba din plăcere, ba de nevoie pentru rezolvarea anumitor situații personale. La un moment dat agenda îmi era atât de încărcată încât aș fi vrut să mă despart în cinci, să pot să le fac pe toate.De ce introducerea asta? Fiindcă nici prin cap nu-mi trecea că am să reușesc să particip la vreo tură cu Asociația în scurta mea ședere „acasă”. De fapt, eram destul de fericit …citește în continuare…