QR Code Business Card

Tidva viteazului Sviatoslav

I

De fiecare dată când străbatem Dobrogea, dar mai cu seamă în zilele limpezi de toamnă, când vântul sună prin frunza uscată de secetă, dar nelepădată de pe ramul gorunului, găsim să ne bucurăm vederea şi sufletul cu maruntele frumuseţi ale naturii de pe întinderi şi coline, nebănuind că suntem aici doar întârziaţii cei mai de pe urmă a ce va fi fost vreodată mărire şi strălucire omenescă într-o margine de neostoită lume.

Aici vulturii timpului au sfâşiat cu ciocurile lor de fier vieţile a mii de oameni neştiuţi, dar şi …citește în continuare…

Mecanturist – prezență activă în comunitatea gălățeană!

VIAȚA COTIDIANĂ LA DUNĂREA DE JOS ÎN EPOCA ANTICĂ

Evenimentul va avea loc joi, 19 martie 2015, ora 11.00, la Muzeul „Casa Colecțiilor”, secție a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea” Galați, la care o contribuție importantă o are colega noastră, Mirela Nistor.

Dobrogea – O scurtă istorie a migraţiilor

Dobrogea, pentru noi gălățenii și brăilenii, e cel mai adesea spațiul ”evadării comode”, lumea sălbatică și magică de dincolo de Dunăre, locul aventurii de lângă casă, indiferent că această aventură se cheamă trekking, cățărare, mountain-bike sau descoperirea vestigiilor unor lumi de mult dispărute. Când am hotărât să realizez acest articol, ce nu are nici un cuvânt al meu propriu, original, ci doar cuvintele și expresiile unor istorici, am avut la bază două motive: – unul emoțional, din dragoste de Dobrogea, al căreia parțial fiu îi sunt și al doilea – rațional din dorința de a aduce și celor …citește în continuare…

Un meşteşug pierdut – Plutăritul

Ocupaţie veche de sute de ani, plutăritul a rămas doar în amintirea sătenilor din localitaţile de pe văile Bistriţei (cu afluenţii Bistriţa Aurie, Dorna, Cârlibaba etc), Siretului, Sucevei şi Moldovei, Mureşului, Vaserului şi Bârzavei.

Pe Bistriţa Aurie, negustorii turci transportau lemn până la Galaţi şi Chitila, necesar pentru construcţiile de corăbii.Dacă la jumătatea secolului XIX plutăritul pe Bistriţa era plin de riscuri din cauza stâncilor şi neregularizării cursului de apă, după 1885 au loc importante lucrări de amenajare, iar după 1918 plutăritul pe Bistriţa a devenit și mai eficient, un drum de la Vatra Dornei la …citește în continuare…

Sprânceana de legendă a Penteleului

„În spate aveam culmea întinsă a Penteleului, starostele munţilor din Buzău..”

Alexandru ODOBESCU – Pseudo Kynegeticos

Masivul Penteleu este situat la extremitatea estică a munţilor Buzăului, fiind despărţiţi de munţii Vrancei şi Podu Calului prin culoarele văilor Bâsca Mică şi Bâsca Mare.Cu altitudinea maximă la 1772 m, impresionează prin culmile sale prelungi, pajişti întinse şi prin perspectiva largă pe care o oferă asupra Carpaţilor de Curbură.

Numele Penteleu ar deriva de la pronunţia grecească a cifrei cinci – „pente”, ştiut fiind că din trunchiul său pornesc răsfirate, ca degetele de la o mână, cinci culmi mari: Cernatul, Miclăuşul, …citește în continuare…

Dobrogea de Nord: Calatorie pe o margine de fosta lume

Ştiţi cum e în Dobrogea: cănd privesti întinderile din viteza maşinii, căt vezi cu ochii… nu vezi nimic.

Dar dacă te opreşti sub foşnetul unui plop tremurător de pe marginea drumului, s-ar putea să auzi şoapte rostite în graiuri vechi, limbi de mult apuse, ce-ţi vor reaminti ca esti pe marginea unei foste lumi, la hotarul unor imperii în care timpul şi-a încheiat definitiv misiunea.

În Dobrogea de Nord e toamnă pentru totdeauna.

O toamna pustie, în care tot ce e viu parcă s-a îngropat în pamânt. Ca în natură.

Şi-apoi degeaba scormonesc arheologii… În ,,nivelurile de locuire” ei nu …citește în continuare…

Dobrogea de Nord: vatra de istorie veche. 2. Perioada crestina.

Miezul lunii martie adusese in ţinutul Sulmonei, din nordul Romei, adevărate ninsori de primăvară, covoare de petale scuturate din merii, cireşii si caişii înfloriţi.

Bucuria primăverii timpurii trezea în oameni bucuria vieţii.

După sărbătoarea Annei Perenna urmau cele trei zile de sărbatoare ale lui Bachus, apoi veneau Quinquatriile, cele cinci zile închinate Minervei.

Casa cavalerului Publius Naso era si ea împodobită de sarbatoare, cu ghirlande de flori si verdeaţă. Şi ce sarbatoare…

Numaidecât dupa naştere copilul fu adus în faţa parintelui şi aşezat la picioarele sale. Tatăl îl ridică de jos, ceea ce însemna că îl recunoaşte ca fiu.

Era …citește în continuare…

Dobrogea de Nord: …pe un drum bizant

Am crezut că cel mai puternic lucru din lume e ascuţimea minţii. Dar se pare că m-am înşelat…

Cu mult mai puternică e credinţa în Dumnezeu!

 

,,Iertare sunt ca orice om!

M-am îndoit de-a ta putere,

Am râs de sfintele mistere

Ce sunt în fiecare om.

 

Sunt om ca orice om-iertare!”

(Al. Macedonski-Iertare)

 

 

1. Dobrogea ca pâlnie a neamurilor lumii.

Dumnezeu a rostuit pământul dobrogean ca margine a lumii civilizate pentru mai bine de două milenii şi jumătate, dar şi ca poartă vraişte a imperiilor, loc strâmt pe unde se grămadesc să treacă toate popoarele pe …citește în continuare…

Dobrogea de Nord: vatra de istorie veche. 1.Era precrestina

Motto: ,,Cu ce-i vrăjeşte oare pe toţi pământul ţării

De nu-l mai poate da de-a pururea uitării?”

Ovidiu-Pontice

 

,,Să nu intre cine nu e geometru.” Respectiva restrictie selectiva a stat mai bine de o mie de ani pe frontispiciul Academiei infiintata de Platon in Atena anului 387 î. Hr.

Nu era, dupa cum s-ar putea crede, o scoala superioara de matematica, ci de filozofie, cu dorinta imediata de a pregati oameni politici. Matematica era doar un reper mai serios in cazul in care filozofia risca sa fie privita doar ca o nesfarsita insiruire de vorbe abstracte.

Iar geometria a …citește în continuare…

Dobrogea de Nord: vatra de istorie. 3. Sub semnul semilunii

,,Hristos a înviat din morţi

Cu moartea pe moarte călcând…”

Bolţile catedralei Sfânta Sofia sunt luminate în cinstea sărbătorii sfintelor Paşte şi, cu toate diferendele dintre papistaşi (cei ce doreau unirea cu biserica de la Vatican) şi ortodoxii radicali, multimea de credincioşi iese în aerul rece al nopţii de aprilie cu lumanari aprinse pâlpâind în căuşul palmelor.

Dangătul clopotelor, împletit cu valurile de sunete grave venite dinspre celelalte biserici ale capitalei bizantine, fac să vibreze aproape material întunericul împestriţat al nopţii.

 

La sfârşitul slujbei cardinalul Isidor se retrase în tăcere în una din sălile palatului, unde îl aştepta masa …citește în continuare…