QR Code Business Card

Stepa dobrogeană

Avem acces la multe posturi de televiziune care prezintă documentare geografice şi despre natură.

Abundenţa informaţiilor despre natura altor locuri, alăturată de lipsa acestora din documentarele româneşti, privind viaţa salbatică de la noi, pot da impresia că ,,la ei” lucrurile sunt mult mai interesante decât ,,la noi”.

Această percepţie greşită s-ar putea schimba prin două moduri: printr-o prezentare cât mai amplă şi mai amănunţită a naturii ţinuturilor noastre sălbatice în documentare românesti şi, cu mult mai pregnant, printr-o studiere personală a acestor ,,lumi”, dealtfel foarte bine ascunse privirilor.

Mai la îndemână ar fi să exemplific acest lucru aplecându-mă spre stepa …citește în continuare…

Dunărea de la Galaţi până la Dunavăţul de Jos. Ghid complet.

Notă: Am enumerat 71 de obiective de interes turistic, istoric şi geografic de pe malul Dunării dintre Galaţi şi ultimile prelungiri ale horstului dobrogean ce pătrund adânc în Delta Dunării.

Poate de interes pentru călatorul din Dobrogea de Nord, doar ca puncte de plecare pentru o documentare mai amanunţită.

 

1.-Cazematele de pe Dealurile Bugeacului. Faceau parte din linia defensivă din Dobrogea anului 1916.

 

2.-Picioarele podului german din al doilea razboi mondial de peste Gârla Lăţime.

 

3.-Monumentul ostaşilor ruşi căzuţi in Razboiul ruso-turc din 1877-1878. Pe parte deraptă a drumului spre Garvan, cam la 500m de Balta Lăţime …citește în continuare…

Dobrogea neştiută: Piatra-Frecăţei

Un poet contemporan socotea că odată ajunsă la esenţă, poezia ar trebui să conţină în forma sa perfectă doar titlul, rămânând ca sufleul cititorului să plasmuiască versurile, după visele şi aşteptarile sale.

La fel aş putea veni şi eu să spun că titlul de mai sus îşi e suficient sieşi. Adică doar v-am comunicat că în Dobrogea mai sunt încă locuri de care poate că nici nu aţi auzit. Şi gata.

(Cu toate că nu e deotologic şi nici etic să suspectezi cititorul de necunoaştere…)

S-ar zice că textul va fi doar un demers de argumentare a celor afirmate în …citește în continuare…

Tidva viteazului Sviatoslav

I

De fiecare dată când străbatem Dobrogea, dar mai cu seamă în zilele limpezi de toamnă, când vântul sună prin frunza uscată de secetă, dar nelepădată de pe ramul gorunului, găsim să ne bucurăm vederea şi sufletul cu maruntele frumuseţi ale naturii de pe întinderi şi coline, nebănuind că suntem aici doar întârziaţii cei mai de pe urmă a ce va fi fost vreodată mărire şi strălucire omenescă într-o margine de neostoită lume.

Aici vulturii timpului au sfâşiat cu ciocurile lor de fier vieţile a mii de oameni neştiuţi, dar şi …citește în continuare…

In muntii Dobrogei, dupa bujori

17 mai 2015. Deja o traditie, purcedem in tura pentru a admira bujorii infloriti, de fiecare data in alt loc. Anul acesta alegem un circuit al vailor din jurul Manastirii Uspenia (comuna Slava Rusa, jud.TL.) Locatie -Podisul Casimcei, culmea principala a Topologului

Din goana masinii, admiram muntele Iacobdeal si campurile de rapita.

Punctul de plecare este manastirea Uspenia (despre care am mai scris in alte jurnale)

Mergem 2 kilometri prin terenurile agricole ale vaii Baspunar, adica peste falia geologica Pecineaga-Camena

In fata vedem varful Sacar(336m.) puntul culminant al traseului -pare mic, dar …ne va lua toata …citește în continuare…

O călătorie spre Dobrogea interioară

Asemenea unei fete sărace, care e frumoasă doar în primii ani ai tinereţii, Dobrogea e ceva mai proaspătă şi mai plină de culoare doar în primăvară.

În trei zile de la jumătatea lunii mai am ales să străbatem locuri mai puţin ştiute, dar şi aşa aşteptările noastre au fost mari de la bun început.

Am pornit din satul General Praporgescu, sat dealtfel foarte vechi, care, înainte de administraţie românească instalată în Dobrogea în 1878, se numea Acbunar. Denumire pe care o poartă până în anul 1964.

Pasul montan din apropiere continuă să poarte un nume turcesc, Iaila, căci noile denumiri …citește în continuare…

Tură “de avarie” în Munţii Măcin

Pentru weekendul 26-27 ianuarie 2013 aveam planificată o tură în Munţii Penteleu din judeţul Buzău. Vremea însă ne-a fost potrivnică, aducând zăpezi, vânt şi viscol. Văzând cum INMH-ul colorează ţara in galben şi portocaliu, iar CNADNR-ul închide pe rând drumurile naţionale, am renunţat la Penteleu, amânând tura pentru o altă săptămână cu vreme mai bună.

Dar nici de stat acasă nu era cazul, şi cum duminică viscolul s-a mai potolit, am încropit pe fugă un traseu “de avarie” prin Munţii Măcin: plecare din Luncaviţa pe drumul spre Nifon până in Valea Fagilor, de acolo urmat traseul triunghi albastru pe Valea …citește în continuare…

Culorile toamnei pe muntele Pietrosu al Dobrogei

Echipa: Nelson (-a facut poza), Andrei, Emilia, Edy, Ciprian.

Mulţi consideră o pierdere de timp să revii pe aceleaşi trasee, „făcute” anterior. Pesemne, un munte deja „făcut”, nu mai e de luat în seamă. Dar acelaşi loc arată mereu altfel, toamna-primăvara, dimineaţa-seara, nori-soare, ploaie-zapada, înfrunzit-înflorit, secetos-noroios, etc. Weekendul acesta noi am ales sa „pierdem timpul” doar de dragul versiunii de toamna. Ce-i drept, asa ceva nu iti poti permite in Apuseni sau Calimani, ci doar in muntii de acasa. Am „facut” muntele Pietrosu (pe care subsemnatul nu mai fusese de ceva vreme), peisaj mixt de padure si goluri …citește în continuare…

Delta Dunării – Cu barca în Paradis

Anul 2012 ziua 12 şi 13 din luna mai

Obiectiv: poze, poze, poze prin delta Dunării, cu barca după cormorani şi nuferi înfloriţi

Traseu: Mahmudia – braţul Sfântul Gheorghe – canalul Filat – lacul Gorgovăţ – lacul Gorgova – lacul Potcoava – canalul Litcov – canalul Isacova – lacul Isăcel – lacul Durnoliapca – lacul Uzlina – canalul Uzlina – braţul Sfântul Gheorghe – Mahmudia

Participanţi: George Isac, Marilena Blaga, Sorin Atanasiu, Lucian Bălănică şi Alex Grigoraş

Fotografii: Lucian Bălănică şi Alex Grigoraş

Text: Alex Grigoraş

 

În timpul zilelor lucrătoare, trăiesc săptămânal 5 zile obişnuite din viaţa …citește în continuare…

În munţii Babadag, după bujori

„veşnic pe drumuri / asta ni-i soarta”

Dacă nu ştiaţi, munţii Babadag deţin supremaţia în Dobrogea ca vastitate şi ca înălţime. Am zis bine, munţii Macin sunt abia pe locul …trei. Similar, cei mai înalt masiv din România este Retezatul, nu Fagarasul. Iar din Alpi nu e Mont-Blanc-ul (sic!), ci Alpii regiunii Berna. În statistici contează media altitudinii, nu câteva vârfuri fotogenice. Masive greoaie-boante pot detrona pe cele îndrăzneţe-ascuţite.

Deci să purcedem la explorarea celor mai înalţi munţi din Dobrogea. Păduri nesfârşite, intimidante la rătăceală, tradiţie turistică zero. Chiar cei mai iscusiţi orientaristi-campioni ar putea cădea …citește în continuare…